Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, 36,5% dintre cetățenii moldoveni ar intenționa să voteze (din totalul celor deciși) cu Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Alții 28,9% cu PSRM; 13,3% - Partidul Politic Șor; 6,8% - PCRM; 3,3% - Partidul Nostru; 3,3% - PPDA; 2,2% - PDM (PSDE); 2,2% - MAN; 1,3% - Partidul Schimbării; 0,4% - PUN. În același timp, 17,9% nu știu pe cine ar vota; 14% nu ar intenționa să voteze vreun partid și nici nu ar merge la vot; iar 4,5% nu doresc să spună pe cine ar vota. Sunt datele unui sondaj de opinie realizat în Republica Moldova, în perioada 16-23 noiembrie, pe un eșantion de 1015 persoane cu vârstă de 18 ani și mai mult, din 13 regiuni geografice, cu o eroare maximă de +3%.

Sondajul, care a fost prezentat astăzi, 25 noiembrie, la București, este al patrulea realizat de către CBS-Reseasch (Republica Moldova), la comanda Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS ) „Viitorul” (Republica Moldova), Centrului de Cercetări Sociologice L.A.R.I.C.S (România) și a Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” (România).

RELAȚIILE EXTERNE, SECURITATEA REGIONALĂ, UNIREA CU ROMÂNIA ȘI ADERAREA LA NATO

Care din următoarele țări, în opinia dumneavoastră, ajută în prezent cel mai mult Republica Moldova?
29,7% România; 24,1% UE; 21,6% nu știu/nu răspund; 9% Rusia; 6,7% SUA; 4% Germania; 2,6% nimeni; 1,7 altă țară; 0,5% Ucraina; 0,3% Polonia.

Dacă Republica Moldova s-ar confrunta astăzi cu o situație similară cu cea în care se găsește Ucraina în raport cu Federația Rusă, de la cine credeți că ar putea Republica Moldova obține ajutor militar în mod prioritar?
26,8% nu știu/nu răspund; 20,8% România; 16,5% UE; 13,5% SUA; 10,5% NATO; 3,8% Rusia; 3,4% nimeni; 3% Ucraina; 0,9% Turcia; 0,3% Polonia.

Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum (vi s-ar cere să votați) cu privire la aderarea Republicii Moldova la NATO, dumneavoastră ați vota pentru sau împotrivă? (un singur răspuns).
22,4% aș vota pentru; 54,5% aș vota împotrivă; 23,1% nu știu/nu răspund.

Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum (vi s-ar cere să votați) cu privire la unirea Republicii Moldova cu România, dumneavoastră ați vota pentru unire sau împotriva unirii?
35% aș vota pentru; 47,4% aș vota împotriva unirii; 17,6% nu știu/nu răspuns/ nu am putut răspunde.

Câtă încredere aveți în următorii lideri politici?
Klaus Iohanis – 52% nu am încredere; 35,4% am încredere.
Vladimir Putin – 58,5% nu am încredere; 35,2 am încredere;
Emmanuel Macron – 49,8 nu am încredere; 34,5% am încredere;
Volodimir Zelensky – 60,7% nu am încredere; 30,9% am încredere;
Olaf Scholz – 47,2% nu am încredere; 29,6% am încredere;
Joe Biden – 64,9% nu am încredere; 20,9% am încredere.

PROBLEME SOCIALE ȘI CRIZA ENERGETICĂ

În ce vă privește pe dumneavoastră, credeți că anul 2023 va fi mai bun, mai rău sau la fel ca 2022?
38,7% mai rău; 32,7% mai bun; 17,1% la fel; 11,5% nu știu/nu răspund.

Dacă ar fi să comparăm anul 2022, cum credeți Dvs., anul viitor va fi un an de prosperitate economică, de dificultăți economice sau va rămâne același pentru Republica Moldova?
39,3% dificultăți economice; 30,7% va rămâne același; 18,9% prosperitate economică; 11,1% nu știu nu răspund.

10 cele mai mari preocupări ale moldovenilor:
58% prețurile; 41,5% războiul din regiune; 41,2% sărăcia; 38,4% viitorul copiilor; 31,4% criza financiară/ a gazului; 23,4% corupția; 18,4% lipsa încălzirii în perioada rece; 16,7% șomajul; 7,2% foamea; 6,1% instaurarea unei dictaturi.

Cum veți face față lucrurilor la iarnă?
25,8% am venituri suficiente, dar idee nu am cum voi achita facturile; 22,4% nu am datorii, iar veniturile și economiile îmi permit să achit totul; 16,2% banii mei, împrumuturile și ajutorul de la Guvern îmi vor permite să achit facturile; 11,1% am împrumuturi va trebui să mă mai împrumut, dar voi face față lucrurilor; 10,6% nimeni nu vrea sa-mi împrumute bani și idee nu am cum voi trece această iarnă; 9,1% am datorii și idee nu am cum voi achita facturile; 4,8% am datorii pe care nu le pot întoarce și idee nu am cum voi trece această iarnă.

SITUAȚIA POLITICĂ, NOIEMBRIE 2022

Câtă încredere aveți în următoarele personalități politice?

Igor Dodon: 39,2% nu am deloc încredere; 26,1% oarecare încredere; 16,8% nu prea am încredere; 14,3% foarte multă încredere; 0,5% nu am auzit de el;
Ion Ceban – 44% nu am deloc încredere; 21,7% oarecare încredere; 15,4% foarte multă încredere; 13,9% nu prea am încredere; 0,7% nu am auzit de el;
Maia Sandu – 49,4% nu am deloc încredere; 18,1% foarte multă încredere; 17,6% oarecare încredere; 10,5% nu prea am încredere; 0,8% nu am auzit de ea;
Vladimir Voronin – 51,2% nu am deloc încredere; 20,7% oarecare încredere; 10,2% nu prea am încredere; 10,1% foarte multă încredere; 2,2% nu am auzit de el;
Ilan Șor – 53,9% nu am deloc încredere; 19,4% oarecare încredere; 10,7% nu prea am încredere; 8,4% foarte multă încredere; 2,5% nu am auzit de el;
Natalia Gavrilița – 52% nu am deloc încredere; 20,6% oarecare încredere; 15,1% nu prea am încredere; 4,3% nu am auzit de ea; 4,1% foarte multă încredere;
Igor Grosu – 43,2% nu am deloc încredere; 16,2% nu am auzit de el; 16,1% oarecare încredere; 11,6% nu prea am încredere; 7,8% foarte multă încredere;
Andrei Năstase – 48,9% nu am deloc încredere; 19,1% nu prea am încredere; 14,5% oarecare încredere; 8,7% nu am auzit de el; 2,2% foarte multă încredere;
Renato Usatîi – 60% nu am deloc încredere; 12,6% nu prea am încredere; 11,1% oarecare încredere; 4,3% foarte multă încredere; 2,8% nu am auzit de el;
Igor Munteanu – 40,9% nu am auzit de el; 31,7% nu am deloc încredere; 10,1% nu prea am încredere; 9,2% oarecare încredere; 2,6% foarte multă încredere.

Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, cu ce partid ați intenționa să votați? (din totalul celor deciși)
36,5% - PAS; 28,9% PSRM; 13,3 Partidul Politic Șor; 6,8% PCRM; 3,3% Partidul Nostru; 3,3% PDA; 2,2% PDM (PSDE); 2,2% MAN; 1,3% Partidul Schimbării; 0,4% PUN; 14% nici un partid, nu aș merge la vot; 17,9% nu știu; 4,5% nu răspund.

Cum credeți care evenimente în viitorul apropiat v-ar aduce bucurie, v-ar inspira optimism și speranță pentru un viitor mai bun?
35,8% încetarea războiului din Ucraina; 22,1% îmbunătățirea mediului de viață în Republica Moldova; 18,4% restabilirea relațiilor cu Rusia; 13,5% aderarea la Uniunea Europeană; 5,8% Unirea cu România.

Care sunt principale trei Canale de TV. de unde primiți informație/vă informați?
37,4% JurnalTV; 35,2% PROTV; 34,6% Moldova 1; 33,3% PRIME; 29,1% TV8; 28,1% Publika TV; 19,6% NTV; 13,9% RTR; 13,9% Primul în Moldova; 9,5% Canal 3; 6,3% TVR Moldova; 3,9% N4; 0,9% Realitatea TV; 21,5% nu mă informez de la TV.

http://viitorul.org/files/Sondaj%20IV%20noiembrie%202022.pdf

Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C Brătianu” (ISPRI) din România, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS Research” din Republica Moldova prezintă rezultatele unui sondaj economic și socio-politic realizat pe un eșantion de 1106 persoane, cu vârstă de 18 ani și mai mult, în perioada 5-14 mai. Sondajul are o eroare maximală de +2.8%.

Comerțul online:

Dumneavoastră faceți achitări online a facturilor?
Nu – 67,4%; Da, deseori – 20,1%; Da, uneori – 12,5%.

Dacă da, achitați facturile mai des online sau in numerar?
Mai mult online – 34,5%; Doar online – 34,1%; Mai mult în numerar – 30,4%; Nu știu/Nu răspund – 1%.

Dumneavoastră faceți procurări de bunuri online?
Nu – 74,1%; Da, uneori – 19,6%; Da, deseori – 6,1%; Nu știu/Nu răspund – 0,1%.

Dacă da, cât de des?
Odată pe lună – 34,7%; De câteva ori pe an – 32,6%; O dată, de două ori pe an – 17,8%; O dată pe săptămână – 9%; Aproape zilnic – 2,7%; De două-trei ori pe săptămână – 1,6%; Nu știu/Nu răspund – 1,6%.

Comparativ cu anul trecut, anul acesta ați făcut procurări online?
Mai puține – 44,6%; La fel – 19,7%; Cu vreo 10%-20% mai multe – 14,1%; Mult mai puține – 10,6%; Nu știu/Nu răspund – 4,1%; Cu vreo 20-40% mai multe – 3,7%; Cu peste vreo 40% mai multe – 3,2%.

Când procurați bunuri online de unde cel mai des procurați, din țară sau de peste hotare?
De peste hotare – 51,7%; Din țară – 44,8%; Nu știu/Nu răspund – 3,5%.

Atunci când procurați online din țară, de regulă cum achitați?
În numerar la livrare – 38,6%; Cu cardul bancar la livrare – 38,5%; Achitare online (mpay, internet banking) – 20,4%; Nu știu/Nu răspund – 2,4%.

Pe care din următoarele tipuri de mărfuri le procurați online?
Îmbrăcăminte și încălțăminte – 46,1%-uneori; 30,9%-deseori; 21,7%-deloc.
Parfumerie și produse de îngrijire personală – 45,8%-deloc; 36,2%-uneori; 16,6%-deseori.
Cosmetică – 53,2%-deloc; 28,5%-uneori; 16,8-deseori.
Produse alimentare – 61,4%-deloc; 24,4%-uneori; 12,8%-deseori.
Muzică, filme, jocuri, aplicații – 70,9%-deloc; 19%-uneori; 8,7%-deseori.
Medicamente și produse pentru sănătate – 72,7-deloc; 20,5-uneori; 5,4%-deseori.
Băuturi alcoolice – 92,6%-deloc; 4,1%-uneori; 1,9%-deseori.
Produse de tutun (inclusiv țigări) – 94,1%-deloc; 4%-uneori; 0,5%-deseori.

Care este suma medie pentru o achiziție online?
34,3% - de la 201 lei la 500 de lei;
25,7% - de la 501 lei la 1000 de lei;
12,3% - de la 100 de lei la 200 de lei;
10,8% - de la 1001 lei la 2000 de lei;
6,1% - până la 100 de lei;
4,9% - de la 2001 lei la 5000 de lei;
Nu știu/Nu răspund – 3,1%;
2,8% - de la 5001 lei la 10 mii de lei.

Împrumuturile persoanelor fizice

Spuneți-mi vă rog, dacă dumneavoastră aveți sau familia dumneavoastră are în prezent careva împrumuturi sau credite de la ...
Bănci – 79,8%-nu; 20,2%-da.
Companii de microfinanțare (sebo, iutecredit, credit rapid etc.)– 89,1%-nu; 10,9%-da.
Rude, prieteni – 91%-nu; 9%-da.
Persoane particulare care împrumută bani la procente (cămătari) – 98,5-nu; 1,5%-da.

Întâmpinați careva dificultăți pentru a plăti la timp aceste împrumuturi sau credite (ratele)?
Nu – 53,9%; Da – 45,3%; Nu știu/Nu răspund – 0,9%.

Cum reușiți să faceți față acestor dificultăți?
Nu avem restanțe, deși uneori ne împrumutăm din alte surse pentru a plăti datoriile mai vechi – 31,7%;
Nu avem restanțe, reușim totuși să ne descurcăm cu propriile venituri – 30,3%;
Uneori avem anumite restanțe, întârziem cu plățile – 24,4%;
Avem restanțe mari – 10,8%;
Nu știu/Nu răspund – 2,8%.

Percepția corupției din țară

În ultimele 12 luni ați întâmpinat situații în care să vi se ceară mită, direct sau prin intermediari?
Nu – 90,5%; Da – 9,5%.

Cunoașteți alte persoane cărora, pentru soluționa o problemă li s-a solicitat mită, direct sau prin intermediari?
Nu – 83,2%; Da – 16,8%.

Cum credeți dumneavoastră, în comparație cu un an în urmă, astăzi în Republica M este mai multă sau mai puțină corupție?
33,9% - mai multă; 24,9% - mai puțină; 16,1% - la fel, nu s-a schimbat nimic; 13% - nu știu/nu răspund; 10% - mult mai multă; 2,1% - mult mai puțină.

Cum credeți dumneavoastră, în comparație cu cinci ani în urmă, astăzi în Republica Moldova este mai multă sau mai puțină corupție?
30,1% - mai puțină; 22,9% - mai multă; 14,3% - nu știu/nu răspund; 13,3% - mult mai multă; 11,3% - la fel, nu s-a schimbat nimic; 8% - mult mai puțină.

După părerea dumneavoastră, cât de multă corupție există în următoarele domenii?
Medicină – 41,2%-multă; 31,6-foarte multă; 12,7%-puțină; 12,3%-nu știu/nu răspund; 2,1%-deloc.
Poliție – 41% multă; 30,2%-foarte multă; 8,2%-puțină; 17,7%-nu știu/nu răspund; 2,9%-deloc.
Justiție – 42,6%-multă; 26,8%-foarte multă; 17,4%-nu știu/nu răspund; 11,7%-puțină; 1,6%-deloc.
Partide politice – 34,2%-foarte multă; 32,1%-nu știu/nu răspund; 25,8%-foarte multă; 6,3%-puțină; 1,6%-deloc.
Parlament – 35,7-multă; 31,4%-nu știu/nu răspund; 22,7%-foarte multă; 8%-puțină; 2,1%-deloc.
Guvern – 32,6%-multă; 31,5%-nu știu/nu răspund; 22%-foarte multă; 11,1%-puțină; 2,8%-deloc.
Educație – 36,5%-multă; 29%-puțină; 19,7%-nu știu/nu răspund; 9,9%-foarte multă; 4,8%-deloc.
APL – 32%-nu știu/nu răspund; 23,9%-multă; 17,9%-deloc; 15,2%-puțină; 10,9% foarte multă.

Politica externă

Care credeți că ar fi cea mai bună soluție pentru asigurarea securității țării noastre?
Neutralitatea – 50,9%; Aderarea la UE – 16,9%; Nu știu/Nu răspund – 11,5%; Unirea cu România – 10,2%; Aderarea la OTSC (Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, reprezentată de state post sovietice) – 4,9%; Aderarea la NATO (Alianța Nord Atlantică, reprezentată de forțele militare europene și americane) – 4,5%; Cooperarea cu SUA (Statele Unite ale Americii) – 1%.

Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum (vi s-ar cere să votați) cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Dumneavoastră ați vota pentru sau contra?
Aș vota pentru – 51,8%; Aș vota împotrivă – 33,1%; Nu știu, nu m-am decis – 9,7%; Nu aș participa – 3,9%; Nu a răspuns – 1,5%.

Dar dacă vi s-ar cere să votați cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Economică Euroasiatică (Rusia-Belarus-Kazahstan). Dumneavoastră ați vota pentru sau contra?
Aș vota împotrivă – 46,3%; Aș vota pentru – 32,4%; Nu știu, nu m-am decis – 14,5%; Nu aș participa – 4,9%; Nu a răspuns – 1,9%.

Dacă totuși ar trebui de ales în cadrul unui referendum între aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și aderarea Republicii Moldova la Uniunea Economică Euroasiatică. Dumneavoastră pentru ce ați opta?
50,9% - Aderarea la Uniunea Europeană; 25,3% - Aderarea la Uniunea Economică Euroasiatică; 14,8% - Nu știu, nu m-am decis; 6,3% - Nu aș participa; 2,7% - Nu a răspuns.

La un eventual referendum cu privire la unirea Republicii Moldova cu România, dumneavoastră ați vota pentru sau contra?
49,7% - Aș vota împotrivă; 34,7% - Aș vota pentru; 11,2% - Nu știu, nu m-am decis; 3,4% - Nu aș participa; 1% - Nu a răspuns.

Ce părere aveți despre posibilitatea ca România să creeze un Minister pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova?
30,2% - deloc nu sunt de acord; 22,2% - total de acord; 20% - mai degrabă de acord; 15,1% - mai

BLOCUL SOCIO-POLITIC

Credeți că în țara noastră lucrurile merg într-o direcție bună sau merg într-o direcție greșită?
59,6% - Direcția este greșită; 29% - Direcția este bună; 9,9% - Nu știu; 1,4% - Nu răspund.

În general în lume credeți că lucrurile merg într-o direcție bună sau merg într-o direcție greșită?
64,8% - Direcția este greșită; 21,4% - Direcția este bună; 12,7% - Nu știu; 1,1% - Nu a răspuns.

Vă rugăm să indicați în ce măsură vă interesează politica?
33% - nici, nici; 22,9% - puțin; 18,6% - mult; 17,8% - deloc; 7,1% - foarte mult; 0,4% - nu știu; 0,2% - nu răspund.

Vă rugăm să apreciați activitatea următoarelor instituții publice/persoane publice din Republica Moldova, pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă foarte rău, iar 10 foarte bine.
Guvern – 4,2; Parlament – 4; Președinție – 4,4; primarul din localitate – 7,9.

Numiți vă rog personalitatea politică/politicianul din Republica Moldova în care aveți cea mai mare încredere? (Întrebare deschisă)
Nimeni – 49%; Maia Sandu – 18,2%; Igor Dodon – 10,9%; Nu știu/Nu răspund – 8,8%; Ilan Șor – 3,5%; Altcineva – 3,1%; Ion Ceban – 2,3%; Vladimir Voronin – 2,2%; Ion Chicu – 1,1%; Renato Usatii – 0,5%; Andrei Năstase – 0,3%; Igor Grosu – 0,3%.

Câtă încredere aveți în următoarele personalități politice?
Maia Sandu – 46,4%-nu am deloc încredere; 23,8%-oarecare încredere; 15,8%-foarte multă încredere; 11,1%-nu prea am încredere; 0,6-nu am auzit de ea.
Ion Ceban – 31,3%-nu am deloc încredere; 26,2%-oarecare încredere; 15,5%-nu prea am încredere; 11,9%-foarte multe încredere; 6,9%-nu am auzit de el.
Igor Dodon – 45,3%-nu am deloc încredere; 20,1%-oarecare încredere; 16,4%-foarte multă încredere; 15,2%-nu prea am încredere; 0,2%-nu am auzit de el.
Ilan Șor – 51,1%-nu am deloc încredere; 22%-oarecare încredere; 13,1%-nu prea am încredere; 8,9%-foarte multă încredere; 1,4%-nu am auzit de el.
Vladimir Voronin – 55,9%-nu am deloc încredere; 19,3%-oarecare încredere; 12%-nu prea am încredere; 9,1%-foarte multă încredere; 0,9%-nu am auzit de el.
Natalia Gavriliță – 49,4%-nu am deloc încredere; 21,5%-oarecare încredere; 14,9%-nu prea am încredere; 5,3%-nu am auzit de ea; 4,7%-foarte multă încredere.
Igor Grosu – 40,9%-nu am deloc încredere; 18,9%-nu am auzit de el; 16,1%-oarecare încredere; 15,5%-nu prea am încredere; 4,5%-foarte multă încredere.
Renato Usatîi – 63,6%-nu am deloc încredere; 14,4%-nu prea am încredere; 12,4%-oarecare încredere; 4,3%-foarte multă încredere; 2,1%-nu am auzit de el.
Andrei Năstase – 61%-nu am deloc încredere; 14,4%-nu prea am încredere; 13,1%-oarecare încredere; 5,7%-nu am auzit de el; 1,5%-foarte multă încredere.
Ștefan Gligor – 52,5%-nu am auzit de el; 27,8%-nu am deloc încredere; 6,6%-oarecare încredere; 6,1%-nu prea am încredere; 1,5%-foarte multă încredere.

Câtă încredere aveți în următoarele partide politice?
Partidul Socialiștilor – 51%-nu am deloc încredere; 21,2%-oarecare încredere; 12,4%-foarte multă încredere; 10,6%-nu prea am încredere; 1,4%-nu am auzit de el.
Partidul Acțiune și Solidaritate – 43,1%-nu am deloc încredere; 23%-oarecare încredere; 13,1%-nu prea am încredere; 10,3%-foarte multă încredere; 5,6%-nu am auzit de el.
Partidul Comuniștilor – 55,7%-nu am deloc încredere; 20,4%-oarecare încredere; 10,9%-nu prea am încredere; 9%-foarte multă încredere; 1%-nu am auzit de el.
Partidul Șor – 55,6%-nu am deloc încredere; 19,4%-oarecare încredere; 9,6%-nu prea am încredere; 9%-foarte multă încredere; 2,1%-nu am auzit de el.
Partidul Platforma Demnitate și Adevăr – 52,4%-nu am deloc încredere; 15,5%-oarecare încredere; 14,5%-nu prea am încredere; 9,8%-nu am auzit de el; 2,2%-foarte multă încredere.
Partidul Nostru – 62,2%-nu am deloc încredere; 11,5%-nu prea am încredere; 9,4%-oarecare încredere; 9%-nu am auzit de el; 2,9%-foarte multă încredere.
Partidul Schimbării – 45%-nu am auzit de el; 39,1%-nu am deloc încredere; 6,3% nu prea am încredere; 4,2%-oarecare încredere; 0,5%-foarte multă încredere.
Mișcarea Alternativă Națională – 47,1%-nu am auzit de el; 38,7%-nu am deloc încredere; 4,7%-nu prea am încredere; 3,5%-oarecare încredere; 0,8%-foarte multă încredere.

Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, dumneavoastră v-ați duce la vot?
62,3% - sunt sigur că m-aș prezenta; 15,7% - probabil că m-aș prezenta; 12,7% - sunt sigur că nu m-aș prezenta; 5% - nu știu; 4% - probabil că nu m-aș prezenta; 0,3% - nu au răspuns.

Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, cu ce partid ați intenționa să votați?
24,6% - Blocul Electoral al Socialiștilor și al Comuniștilor;
24,1% - Partidul Acțiune și Solidaritate;
16,7% - Nu știu;
12,9% - Nici un partid/Nu aș merge la alegeri;
7,3% - Partidul Șor;
4,9% - Nu au răspuns;
3,2 - Platforma Demnitate și Adevăr;
2,8% - Partidul Nostru;
Restul partidelor sub 0,5%.

Cum credeți în Republica Moldova toate partidele politice sunt egale în fața legii?
74,8% - Nu; 17% - Da; 8,2% - Nu știu.

În opinia dumneavoastră, ce reforme ar trebui să fie implementate în primul rând în Republica Moldova pentru a rezolva problemele cu care se confruntă țara?
53,9% - reforma pensiilor; 37,1% - reforma justiției; 30,2% - reforma Guvernului; 29,2% - reforma sistemului de impozitare și taxe; 25,7% - reforma în educație publică; 12,1% - reforma administrativ-teritorială; 8,7% - Nu știu/Nu răspund; 4% - altele.

Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ioan I.C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI), în parteneriat cu Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, au prezentat astăzi, 8 februarie, la Casa Oamenilor de Știință din București, Barometrul „Republica Moldova și România în tumultul crizelor regionale”, în baza cercetărilor realizate de către CBS-AXA. Sondajul a fost realizat în Republica Moldova (cu excepţia regiunii din stânga Nistrului), pe un eşantion de 1134 persoane cu vârsta de peste 18 ani. Eroarea maximală este de +-3%. Perioada de culegere a datelor: 24 ianuarie – 5 februarie 2022. Interviurile au fost realizate Față în Față.

Potrivit sondajului, la un eventual referendum privind unirea Republicii Moldova cu România, 49,6% dintre respondenţi ar vota „împotrivă”; 34,4% - „pentru”, 4,1% nu ar participa la exercițiu, iar 10,2% sunt indecişi. Întrebaţi dacă urmăresc activităţile politice din România, 47,3% au răspuns negativ, 34,3% au spus că urmăresc „destul de puţin”, 14,8% au menționat că urmăresc „destul de mult”, iar 2,9% - „foarte mult”. Cea mai mare încredere a moldovenilor în instituţiile din România este în sistemul de învăţământ (14,5%), Biserică (11,7%), DNA (8,1%), preşedinţie şi armată, ambele acumulând câte un procentaj de 6,5%, poliţie (6,2%), administraţiile locale (5.0%),  guvern (4,2%) şi parlament (3,6%).

Personalitatea politică din România care se bucură de cea mai mare încredere din partea respondenţilor moldoveni este actualul președinte al României, Klaus Iohannis, cu 8,7%. Pe ultimul loc se află prim-ministrul Nicolae Ciucă, cu doar 0,6%. O poziție mai înfață are liderul AUR, George Simion, care se bucură de o încredere măsurată în procentaje de 1,7%. Referitor la încrederea în partide, cei mai mulți moldoveni au încredere în PNL (2,6%), apoi în AUR (1,7%) şi PMP (1,0%). Un procentaj mare dintre respondenți au răspuns că nu cunosc partidele din românia.

Moldovenii fiind întrebați despre cât de probabil este un conflict real între Rusia şi Ucraina, „foarte probabil” au răspuns 8,9%; „probabil” - 29,0%; „puţin probabil - 27,2%; „deloc probabil” - 19,6%. Totodată, 43,1% dintre respondenți cred că Republica Moldova ar trebui să „rămână neutră în continuare”, 22,6% au susţinut încheierea unei alianţe militare cu Rusia, 12,5% unirea cu România şi 8,0% cred că Republica Moldova ar trebui să intre în NATO.

Sondajul a fost realizat de către CBS Research din Republica Moldova și poate fi descărcat și citit accesând acest link:  http://viitorul.org/files/Barometru%20Ianuarie%202022%20ISPRI%20%26%20IDIS.pdf

http://viitorul.org/files/220206_Sondaj.pdf

Sondaj socio-politic: Decembrie 2021

✔ Volumul eșantionului: 1055 persoane, cu vârstă de 18 ani și mai mult;

✔ Eroarea maximală de +-3%

✔ Perioada de culegere a datelor: 4-15 decembrie 2021. Interviurile au fost realizate Față în Față. Chestionarul a fost redactat în limbile română și rusă.

Sondajul a fost realizat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C Brătianu” (ISPRI) din România și CBS Research.

BLOCUL SOCIAL-ECONOMIC

1. Credeți că în țara noastră lucrurile merg într-o direcție bună sau merg într-o direcție greșită?
   68,9% direcția este greșită; 19,8% direcția este bună; 10,0% nu știu; 1,3% nu răspund.
    
2. Dar în general în lume, credeți că lucrurile merg într-o direcție bună sau merg într-o direcție greșită?
   60,6% direcția este greșită; 22,7% direcția este bună; 15,4% nu știu; 1,3% nu răspund.
    
3. Cât de mulțumiți sunteți, în general, de felul în care trăiți?
   30,1% nici-nici; 22,8% destul de mulțumit; 22,5% nu prea mulțumit; 20,9% deloc mulțumit; 3,0% foarte mulțumit; 0,4% nu știu; 0,2% nu răspund.
    
4. După părerea Dvs., ce reforme ar trebui să fie implementate în primul rând pentru a rezolva problemele cu care se confruntă țara?
   48,1% reforma sistemului de pensii și asistența socială; 37,3% guvernare competentă și calificată la nivel central și regional; 35,2% reforma sistemului de asigurări în sănătate publică și servicii spitalicești; 27,2% asigurarea unei justiții independente și eficiente; 21,0% reforma sistemului de impozitare și taxe; 16,8% consolidarea sistemului național energetic; 7,9% reforma administrativ-teritorială etc.

BLOCUL MIGRAȚIE

1. Dvs. personal ați trăit sau ați lucrat peste hotare în ultimii 5 ani?
   69,6% nu, și nu intenționez să plec în următoarele șase luni; 12,3% da, dar nu mai intenționez să plec în următoarele șase luni; 11,8% da, și intenționez să mai plec în următoarele șase luni; 5,9% nu, dar intenționez să plec în următoarele șase luni; 0,3% nu știu/nu răspund.
    
2. Dacă ați avea o șansă reală de a pleca din Republica Moldova, cum ați proceda?
   38,9% nu aș pleca; 31,9% aș pleca numai pentru o perioadă; 26,5% aș pleca pentru totdeauna; 2,7% nu știu/nu răspund.
    
3. Cât, după părerea Dvs., ar trebui să fie salariul unui angajat în Republica Moldova, pentru ca acesta să nu fie nevoit să plece peste hotare?
   36,6% între 10 mii și 15 mii de lei; 23,6% între 15 mii și 20 de mii de lei; 22,4% între 5 mii și 10 mii de lei; 9,9% între 20 de mii mi 30 de mii de lei; 3,0% mai mult de 30 de mii de lei; 2,9% nu știu/nu răspund; 1,4% între 3 mii și 5 mii de lei; 0,1% sub 3 mii de lei.
    
4. Unde vedeți viitorul copiilor Dvs. sau a nepoților?
   54,0% peste hotare; 36,4% în Republica Moldova; 9,6% nu știu/nu răspund.
    
5. Ce ar trebui să facă statul pentru ca toate persoanele plecate la studii sau la muncă în străinătate să revină în Republica Moldova?
   45,2% să ridice salariile și pensiile și nivelul de trai al cetățenilor; 39,9% să liberalizeze economia și să creeze noi locuri de muncă; 13,0% să îmbunătățească infrastructura drumurilor și a serviciilor; 12,7% să schimbe actualul guvern; 11,2% să rezolve cazurile mari de corupție și să restituie bunurile furate etc.

BLOCUL POLITIC

1. Vă rugăm să indicați în ce măsură vă interesează politica?
   38,8 nici-nici; 20,9% mult; 20,2% deloc; 18,7% puțin; 7,3% foarte mult; 0,5% nu știu; 0,5% nu răspund.
    
2. Numiți vă rog personalitatea politică/politicianul din Republica Moldova în care aveți cea mai mare încredere?
   47,9% nimeni; 17,0 Maia Sandu; 10,4% nu știu/nu răspund; 9,0% Igor Dodon; 4,2% altcineva; 3,3% Ion Ceban; 2,7% Vladimir Voronin; 1,9% Ilan Șor; 1,5% Ion Chicu; 0,9% Renato Usatîi; 0.9% Igor Grosu; 0,5% Andrei Năstase; 0,5% Alexandru Slusari; 0,3% Natalia Gavriliță.
    
3. Câtă încredere aveți în următoarele personalități politice?
   Ion Ceban – 28,5% nu am deloc încredere, 28,5% oarecare încredere; 16,4% foarte multă încredere; 12,8% nu prea am încredere; 8,1% nu am auzit de el.
   Maia Sandu – 48,6% nu am deloc încredere; 19,1% oarecare încredere; 17,9% foarte multă încredere; 11,2% nu prea am încredere; 0,7% nu am auzit de ea.
   Igor Dodon – 49,7% nu am deloc încredere; 21,1% oarecare încredere; 13,6% foarte multă încredere; 13,4% nu prea am încredere; 0,4% nu am auzit de el.
   Vladimir Voronin – 50,7% nu am deloc încredere; 23,0% oarecare încredere; 12,7% nu prea am încredere; 10,3% foarte multă încredere; 0,8% nu am auzit de el.
   Ilan Șor – 51,8% nu am deloc încredere; 22,5% oarecare încredere; 10,3% foarte multă încredere; 9,1% nu prea am încredere; 2,2% nu am auzit de el.
   Natalia Gavrilița – 43,7% nu am deloc încredere; 20,0% oarecare încredere; 15,8% nu prea am încredere; 9,4% nu am auzit de ea; 6,5% foarte multă încredere.
   Igor Grosu – 39,8% nu am deloc încredere; 18,6% nu am auzit de el; 17,8% oarecare încredere; 12,6% nu prea am încredere; 5,7% foarte multă încredere.
   Andrei Năstase – 61,7% nu am deloc încredere; 14,5% oarecare încredere; 13,1% nu prea am încredere; 4,6% nu am auzit de el; 2,5% foarte multă încredere.
    
4. Câtă încredere aveți în următoarele partide politice?
   Partidul Socialiștilor din Republica Moldova – 50,7% nu am deloc încredere; 22,8% oarecare încredere; 13% foarte multă încredere; 10,0% nu prea am încredere; 1,4% nu am auzit de el.
   Partidul Comuniștilor din Republica Moldova – 51,8% nu am deloc încredere; 22,7% oarecare încredere; 11,2% foarte multă încredere; 10,7% nu prea am încredere; 0,8% nu am auzit de el.
   Partidul Acțiune și Solidaritate – 46,0% nu am deloc încredere; 21,5% oarecare încredere; 12,1% foarte multă încredere; 11,9% nu prea am încredere; 4,6% nu am auzit de el.
   Partidul Șor – 54,9% nu am deloc încredere; 21,3% oarecare încredere; 10,5% foarte multă încredere; 8,5% nu prea am încredere; 1,7% nu am auzit de el.
   Partidul Platforma Demnitate și Adevăr – 50,8% nu am deloc încredere; 17,4% oarecare încredere; 16,2% nu prea am încredere; 4,3% foarte multă încredere; 6,6% nu am auzit de el.
   Partidul Nostru – 64,4% nu am deloc încredere; 11,2% oarecare încredere; 10,6% nu prea am încredere; 7,8% nu am auzit de el; 2,4% foarte multă încredere.
   Partidul Democrat din Moldova – 68,5% nu am deloc încredere; 11,6% nu prea am încredere; 9,1% oarecare încredere; 4,8% nu am auzit de el; 1,7% foarte multă încredere.
    
5. Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, Dvs.
   v-ați duce la vot?
   65,5% sunt sigur că m-aș prezenta; 13,8% sunt sigur că nu m-aș prezenta; 13,1% probabil că m-aș prezenta; 4,1% probabil că nu m-aș prezenta; 3,5% nu știu; 0,1% nu răspund.
    
6. Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, cu ce partid ați intenționa să votați?
   Din totalul eșantionului
   24,7% pentru BE PCRM+PSRM; 24,7% pentru PAS; 18,8% nu știu; 11,6% nici un partid/nu aș merge la alegeri; 8,2% pentru PȘor; 4,2% nu au răspuns; 2,5% pentru PPPDA; 2,4% pentru PNostru; 1,8% pentru altul; 0,6% - PUN; 0,4% - PDM; 0,1% - PL;
   Din totalul celor deciși:
   37,8% pentru BE PCRM+PSRM; 37,7% pentru PAS; 12,6% pentru PȘor; 3,8% - PPPDA; 3,7% - PNostru; 0,9%  - PUN; 0,6% - PDM; 0,2% - PL; 2,7% - altul.
    
7. Cum credeți în Republica Moldova toate partidele politice sunt egale în fața legii?
   72,9% nu; 16,2% da; 10,9% nu știu.
    
8. Cum credeți ce împiedică cel mai mult în Republica Moldova la funcționarea pluralismului politic (să funcționeze/activeze în mod normal/legal  mai multe partide)?
   23.5% nu știu/nu răspund; 21,1% monopolizarea puterii de stat de către partidele câștigătoare la alegerile parlamentare, politizarea funcțiilor în stat și eliminarea funcționarilor onești; 17,6% dezinteresul cetățenilor față de viața politică; 11,1% folosirea procuraturii, a serviciilor speciale, organelor de anchetă și control împotriva partidelor de opoziție; 8,2% folosirea resurselor administrative de către guvernări în scopuri politice; 5,2% concentrarea controlului asupra presei de stat în mâinile puterii politice; 3,9% folosirea administrației locale și centrale în beneficiul partidelor de la guvernare; 2,0% corupția.
    
9. Vă rugăm să vă exprimați acordul sau dezacordul cu următoarele propoziții:
   Prin regiunea transnistreană, Rusia controlează Republica Moldova:
   37% acord total; 20% acord parțial; 20% dezacord total; 13% nu știu nu răspund; 10% dezacord parțial.
   Rezolvarea problemei transnistrene nu stă în puterile Republicii Moldova:
   28% acord total; 23% dezacord total; 20% acord parțial; 16% nu știu nu răspund; 12% dezacord parțial.
   Nu se poate negocia un statut politic pentru regiunea transnistreană fără retragerea trupelor și munițiilor ruse:
   33% acord total; 21% dezacord total; 20% nu știu nu răspund; 15% acord parțial; 11% dezacord parțial.
   Chișinăul nu trebuie să facă nici o concesie regimului de la Tiraspol până la retragerea trupelor ruse:
   28% acord total; 26% nu știu nu răspund; 20% dezacord total; 16% acord parțial; 11% dezacord parțial.
   Soluția federalizării Republicii Moldova este inacceptabilă pentru țară:
   27% acord total; 25% nu știu nu răspund; 22% dezacord total; 15% acord parțial; 11% dezacord parțial.
   Reintegrarea regiunii transnistrene trebuie să fie făcută indiferent de prețul plătit de către populație:
   28% dezacord total; 24% nu știu nu răspund; 21% acord total; 15% acord parțial; 12% dezacord parțial.
   Reintegrarea regiunii transnistrene este cea mai bună garanție împotriva unirii cu România:
   31% dezacord total; 23% nu știu nu răspund; 20% acord total; 13% acord parțial; 13% dezacord parțial.
   După reintegrarea regiunii transnistrene, Republica Moldova nu va avea nici o șansă de integrare europeană:
   33% dezacord total; 24% nu știu nu răspund; 18% acord total; 14% dezacord parțial; 11% acord parțial.
   Datoriile regiunii transnistrene către Rusia trebuie plătite de toată lumea:
   69% dezacord total; 9% dezacord parțial; 8% acord total; 8% nu știu nu răspund; 5% acord parțial.

BLOCUL ASPECTE ACTUALE

1. Spuneți-mi vă rog,  în ce scopuri utilizați gazul natural în gospodăria Dvs.?
   70,1% la bucătărie; 32,1% sistem de încălzire autonomă; 25,2% gospodăria nu este conectată la gazul natural; 24,2% în baie pentru a încălzi apa.
    
2. Spuneți-mi vă rog dacă cunoașteți /ați auzit despre faptul că Republica Moldova a semnat un nou contract cu compania Gazprom din Federația Rusă pentru a ne aproviziona cu gaz în următorii 5 ani?
   86,9% Da; 12,1% Nu; 1,0% Nu știu/Nu răspund.
    
3. Spuneți-mi vă rog dacă cunoașteți /ați auzit despre faptul că în viitorul apropiat va crește prețul la gazul natural, pentru consumatori?
   91,6% Da; 6,6% Nu; 1,8% Nu știu/Nu răspund.
    
4. În opinia Dvs., creșterea prețului la gaz este:
   45,7% actuala guvernare a negociat prost; 33% politica impusă de către Federația Rusă pentru a pedepsi guvernarea actuală din Republica Moldova; 13,0% obiectivă, prețul la gaz a crescut la nivel internațional; 8,3% nu știu/nu răspund.
    
5. În opinia Dvs., pe viitor Republica Moldova ar trebui să:
   50,4% să continue să procure gaz de la Gazprom; 18,4% nu știu nu răspund; 17,3% să diversifice sursele de procurare, chiar dacă prețul la gaz ar fi un pic mai mare; 13,8% să procure din România.
    
6. Cum credeți că veți face față scumpirii prețului la gaz?
   39,9% va trebui să reducem din alte cheltuieli pentru a achita facturile; 25,2% nu avem gaz; 16,8% va trebui să împrumutăm bani pentru a face față scumpirilor; 11% familia noastră va putea achita prețul nou fără mari dificultăți; 3,6% avem economii care ne va permite să achităm; 3,5% nu știu/nu răspund.
    
7. La ce credeți că va trebui să renunțați pentru a putea plăti factura la gaz și căldură?
   40,8% la procurarea hainelor; 39,8% la reducerea consumului de anumite produse alimentare; 31,9% călătorii în țară sau peste hotare; 27,1% procurarea obiectelor casnice; 25,2% nu avem facturi pentru gaz; 11,8% reducerea cheltuielilor pentru copii; 7,0% nu știu nu răspund; 2,1% nu voi renunța la nimic; 1,2% altceva.
    
8. Spuneți-mi vă rog, dacă V-ați vaccinat împotriva COVID?
   51,8% Nu; 48,2% Da.
    
9. În ce țară ați administrat vaccinul? (Ponderea respondenților vaccinați – 525 de respondenți)
   95,6% în Republica Moldova; 2,4% în altă țară; 1,8% în România; 0,2% nu știu/nu răspund.
    
10. Planificați să administrați vaccinul împotriva COVID? (Ponderea respondenților nevaccinați - 530 de respondenți)
    69,4% Nu; 12,7% Da, doar dacă va fi un vaccin în care am mai multă încredere; 10,5% nu știu, nu m-am decis; 6,8% da oricare tip de vaccin disponibil; 0,5% nu răspund.
     
11. Care este vaccinul contra COVID cu care ați dori/prefera să vă vaccinați? (Ponderea respondenților nevaccinați - 530 de respondenți)
    30,2% Pfizer; 25% SputnikV; 19,4% nu știu, încă nu m-am decis; 11,8% Jenssen; 8,9% Astra Zeneca; 2,0% SinoVac; 1,8% CoronaVac; 0,9% nu răspund.
     
12. Care credeți că ar fi cea mai bună soluție pentru asigurarea securității țării noastre?
    48,1% neutralitatea; 18,1% nu știu/nu răspund; 16,7% aderare la UE; 12,3% Unirea cu România; 3,2% aderarea la NATO; 1,5% cooperarea cu SUA.
     
13. Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum (vi s-ar cere să votați) cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Dvs. ați vota pentru sau contra?
    48,9% aș vota pentru; 32,8% aș vota împotrivă; 13% nu știu, nu m-am decis; 4,0% nu aș participa; 1,5% nu răspund.
     
14. Dar dacă vi s-ar cere să votați cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Economică Euroasiatică. (Rusia-Belarus-Kazahstan) Dvs. ați vota pentru sau contra?
    44,2% aș vota pentru; 37,3% aș vota împotrivă; 13,1% nu știu, nu m-am decis; 3,6% nu aș participa; 1,8% nu răspund.
     
15. Dacă totuși ar trebui de ales în cadrul unui referendum între aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și aderarea Republicii Moldova la Uniunea Economică Euroasiatică. Dvs. pentru ce ați opta... ?
    46,3% pentru aderarea la UE; 34,6% pentru aderarea la Uniunea Economică Euroasiatică; 13,3% nu știu, nu m-am decis; 4,3% nu aș participa; 1,5% nu răspund.
     
16. La un eventual referendum cu privire la unirea Republicii Moldova cu România, Dvs. ați vota pentru sau contra?
    53,7% aș vota împotrivă; 32,8% aș vota pentru; 8,6% nu știu, nu m-am decis; 3,5% nu aș participa; 1,3% nu răspund.
     
17. În 2021, mai mulți parteneri internaționali au anunțat că vor ajuta Republica Moldova. Spuneți-mi vă rog, dacă ați simțit rezultatele finanțărilor internaționale asupra vieții Dvs.?
    36,3% ajutoarele partenerilor de dezvoltare au fost alocate în mod ineficient și nu au dus la dezvoltare; 30,5% nu pot să-mi exprim mulțumirea, nici nemulțumirea pentru că nu știu ce înseamnă; 11,8% nu știu/nu răspund; 10,8% cred că asistența internațională pentru dezvoltare în Republica Moldova trebuie să fie mult mai eficientă; 7,7% sunt relativ bucuros față de asistența internațională acordată Republicii Moldova de către partenerii de dezvoltare; 2,9% sunt foarte mulțumit de asistența internațională acordată Republicii Moldova de către partenerii de dezvoltare.
     
18. După părerea Dvs. cu care din următoarele țări Republica Moldova ar trebui să mențină parteneriate strategice?
    59,8% Rusia; 40,5% România; 38,9% UE; 32,4% Ucraina; 30,6% Germania; 25,9% Belarus; 24,7% Franța; 24,6% Italia; 23% Marea Britanie; 22,9% SUA; 20,5% Polonia etc.
     
19. Cu care țări Republica Moldova ar trebui să întrerupă parteneriatele strategice?
    44,7% cu nici una; 21,7% nu știu nu răspund; 12,1% SUA; 9,0% Rusia; 8,7% România; 6,5% Ucraina; 4,6% UE etc.
     
20. În opinia Dvs., relațiile Republicii Moldova cu care partener extern v-au dezamăgit în ultimii 5 ani?
    28,8% Rusia; 26,6% nu știu/nu răspund; 21,8% nici una; 10,3% Ucraina; 9,6% România; 8,0% SUA; 6,1% UE.

http://viitorul.org/files/Sondaj%20IDIS%20Decembrie%2C%202021.pdf

Aproape 18% dintre moldoveni declară că intenționează să plece la muncă peste hotare în următoarele 6 luni. Intenția de plecare este similară cu cea de anul trecut, când din țară au plecat peste 36 de mii de cetățeni. Acest fapt, permite de presus că migrația moldovenilor în acest an va fi în jur de 35 - 40 de mii de persoane. Pentru al 4-le-a an consecutiv, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, împreună cu CBX-AXA, a realizat o cercetare socio-economică privind migrația din Republica Moldova.

„Încă doi ani în urmă, noi am numit acest proces al doilea val de migrație. Dacă la prima etapă oamenii plecau mânați de sărăcie, atunci în prezent pleacă oamenii bogați, pentru un trai mai bun. Persoane realizare în Republica Moldova cu venituri mari, afaceri puse pe picioare, case, mașini și toate cele necesare pentru un trai decent, decid să plece peste hotare deoarece ei înțeleg că bunăstarea lor proprie nu le permite să ducă un trai calitativ”, susține Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, calitatea vieții nu depinde doar de bunăstarea proprie, dar și de accesul și calitatea utilităților publice. Poți fi bogat, dar când ieși din ograda ta te confrunți cu drumuri distruse, sistem medical și educațional sub ori minim acceptabil, corupție, lipsă de infrastructură minimă etc. Din acest motiv, aceste persoane înțeleg că bunăstarea lor nu înseamnă și o calitate a vieții mai bună. Acest este principalul motiv al migrației în rândul persoanelor bogate: dorința de ași îmbunătăți calitatea vieții, care nu depinde de bunăstarea lor materială, dar de utilitățile oferite de statul în care trăiești.

O altă categorie interesantă de populației, spune expertul, sunt cei pe care noi îi numim: prizonierii propriei bunăstări. Aceștia sunt oamenii care nu sunt nici suficient de bogați, dar nici săraci nu sunt. În rândul lor este cea mai mică rată de intenție de plecare. Doar 13,1% dintre ei afirmă că intenționează să plece din Republica Moldova în următoarele șase luni. Ei sunt într-un conform relativ acceptabil. Nu sunt săraci pentru a fi motivați să plece, dar nici suficient de bogați pentru a avea aspirații mai mari privind calitatea vieții. Mai pe scurt, sunt prizonierii propriei bunăstări satisfăcătoare.

Tinerii din zonele rurale, cel mai mare grup, cu intenție de a pleca din țară

Din toate categoriile de vârstă, tinerii din zonele rurale au cea mai mare intenție de a migra. Astfel 36,5% dintre ei spun că intenționează să părăsească Republica Moldova în următoarele 6 luni. Acest fenomen este relativ ușor explicabil, în sate tinerii nu au nici o șansă de ași organiza viața și ei migrează fie spre orașe, fie în cele mai dese cazuri înafara țării.

Veaceslav Ioniță mai menționează existența unui loc de muncă nu este un motiv, care ar determina o persoană să nu plece peste hotare. Astfel, dintre cei care în prezent sunt angajați în câmpul muncii, 19,1% declară că intenționează în următoarele șase luni să plece peste hotare, comparativ cu 17,3% intenția de plecare în rândul celor care nu au un loc de muncă.

Principalul motiv este salariul mic. Astfel anul acesta salarul net în Republica Moldova este la nivel de 6,6 mii lei, iar cetățenii moldoveni afirmă că doar un salariu de 13450 de lei i-ar motiva să rămână în țară și să nu plece.

Motivele de bază ale intenției moldovenilor de a părăsi țara sunt: lipsa locurilor de muncă, salariile prost plătite, lipsa de perspective în zonele rurale și calitatea proastă a utilităților oferite de către stat.

Majoritatea moldovenilor spun că dacă ar primi lunar un salariu de 13450 de lei, acest fapt i-ar determina să rămână în țară și să nu emigreze. Această sumă este de 2 ori mai mare decât salariul net din Republica Moldova, care în acest an va constitui circa 6600 de lei/lunar. Aceste date au fost calculate de către expertul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în baza unui sondaj de opinii realizat în luna octombrie, pe un eșantion de 1100 persoane de către CBX-AXA.

Salariul mediu acceptat în acest an pentru a nu emigra din țară este cu 14,6% sau 1710 lei/lunar mai mult decât anul trecut. Este cea mai mare creștere din toți cei 4 ani de când IDIS „Viitorul” realizează astfel de sondaje.

Așteptările salariale diferă substanțial, în dependență de vârsta respondentului. Astfel, tinerii de 18-29 de ani au cele mai mari așteptări salariale, de 15920 lei/lunar, cea ce este cu 40% mai mult decât așteptările persoanelor în vârstă, care s-ar mulțumi și cu 11200 lei/lunar. Însă, aici trebuie să atragem atenția asupra unui aspect important. Așteptările oamenilor în vârstă, apți de muncă, sunt de două ori mai mari decât salariile existente, iar așteptările persoanelor în etate sunt de 4 ori mai mari decât pensia medie lunară. Această înseamnă că cel mai defavorizat grup social din Republica Moldova sunt anume persoanele în etate, deoarece veniturile lor sunt de 4 ori mai mici, decât așteptările lor. 

În dependență de locul de trai al respondenților, există o diferență dintre cei care locuiesc în orașe și așteaptă un salariu mediu lunar de 13810 lei și locuitorii din sate, care s-ar mulțumi și cu 11530 lei/lunar. 

Prezintă interes așteptările salariale ale familiștilor, care diferă esențial după numărul de copii de până la 18 ani din familii. Astfel, cele mai mari așteptări salariale sunt la familiile cu 1 sau doi 2 copii, iar cele mai mici la familiile fără copii sau la cele cu 3 și mai mult. În dependență de studiile respondenților, salariile cele mai mari le așteaptă persoanele cu studii superioare 15940 lei/lunar, cu 32% mai mult decât persoanele cu școală medie sau studii incomplete, care s-ar mulțumi și cu 12090 lei/lunar. 

Am considerat interesant să examinăm așteptările salariale și în dependență de preferințele politice ale respondenților. Astfel, cele mai mari așteptări salariale au persoanele care pledează pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Așteptările lor sunt de 14680 lei/lunar. La popul opus, cu cele mai mici așteptări salariale sunt persoanele care pledează pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală. Pentru aceștia, un salariu de 11800 lei/lunar este suficient pentru a nu părăsi țara.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Centrul Național Anticorupție (CNA), în cadrul proiectului “Lupta cu Corupția prin Consolidarea Integrității în Republica Moldova”, implementat de Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) cu suportul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei desfășoară o evaluare. În cadrul acestui proiect este preconizată o evaluare a impactului planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul fiscal pentru anii 2018 - 2020.

Evaluarea impactului planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul fiscal se va realiza în baza progresului în realizarea acțiunilor prevăzute în plan, a indicatorilor de impact și a unei metodologii care conține o serie de instrumente: intervievarea conducerii SFS, chestionarea și măsurarea percepției contribuabililor (persoane fizice/cetățeni și persoane juridice/business) și societății civile, organizarea focus grupurilor, chestionarea angajaților SFS, solicitări de acces la informație, etc.

Pentru înțelegerea aprofundată a tuturor aspectelor ce țin de impactul planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul fiscal pentru anii 2018 - 2020, mizăm pe suportul și contribuția Dvs., în calitate de cetăţean activ al acestei ţări, la completarea chestionarului din următorul link-ul: https://forms.gle/xN6ebQcyqjuyZnAU6 

Chestionarul este anonim și va fi utilizat doar pentru această evaluare.

Termenul limită pentru completarea chestionarului este 24 iulie 2020.

Va mulțumim anticipat pentru colaborare și implicare.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Centrul Național Anticorupție (CNA), în cadrul proiectului “Lupta cu Corupția prin Consolidarea Integrității în Republica Moldova”, implementat de Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) cu suportul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei, desfășoară o evaluare. În cadrul acestui proiect este preconizată o evaluare a impactului planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul fiscal pentru anii 2018 - 2020.

Evaluarea impactului planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul fiscal se va realiza în baza progresului în realizarea acțiunilor prevăzute în plan, a indicatorilor de impact și a unei metodologii care conține o serie de instrumente: intervievarea conducerii SFS, chestionarea și măsurarea percepției contribuabililor (persoane fizice/cetățeni și persoane juridice/business) și societății civile, organizarea focus grupurilor, chestionarea angajaților SFS, solicitări de acces la informație, etc.

Pentru înțelegerea aprofundată a tuturor aspectelor ce țin de impactul planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul fiscal pentru anii 2018 - 2020, mizăm pe suportul și contribuția Dvs., în calitate de reprezentant al businessului, beneficiar şi utilizator aL serviciilor furnizate de către Serviciul Fiscal de Stat, la completarea chestionarului din următorul link-ul: 

https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLScSb1jVNnyrVtLc6iv-AaM4epbN4z0_b3ea8vBMzWAvq76eVw/viewform  

Chestionarul este anonim și va fi utilizat doar pentru această evaluare.

Termenul limită pentru completarea chestionarului este 24 iulie 2020.

Va mulțumim anticipat pentru colaborare și implicare.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Centrul Național Anticorupție (CNA), în cadrul proiectului “Lupta cu Corupția prin Consolidarea Integrității în Republica Moldova”, implementat de Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) cu suportul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei desfășoară o evaluare. În cadrul acestui proiect este preconizată o evaluare a impactului planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul fiscal pentru anii 2018 - 2020.

Evaluarea impactului planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul fiscal se va realiza în baza progresului în realizarea acțiunilor prevăzute în plan, a indicatorilor de impact și a unei metodologii care conține o serie de instrumente: intervievarea conducerii SFS, chestionarea și măsurarea percepției contribuabililor (persoane fizice/cetățeni și persoane juridice/business) și societății civile, organizarea focus grupurilor, chestionarea angajaților SFS, solicitări de acces la informație, etc.

Pentru înțelegerea aprofundată a tuturor aspectelor ce țin de impactul planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul fiscal pentru anii 2018 - 2020, mizăm pe suportul și contribuția Dvs., în calitate de cetăţean activ al acestei ţări, la completarea chestionarului din următorul link-ul: https://forms.gle/xN6ebQcyqjuyZnAU6 

Chestionarul este anonim și va fi utilizat doar pentru această evaluare.

Termenul limită pentru completarea chestionarului este 24 iulie 2020.

Va mulțumim anticipat pentru colaborare și implicare.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Centrul Național Anticorupție (CNA), în cadrul proiectului “Lupta cu Corupția prin Consolidarea Integrității în Republica Moldova”, implementat de Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) cu suportul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei, desfășoară o evaluare. În cadrul acestui proiect este preconizată o evaluare a impactului planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul fiscal pentru anii 2018 - 2020.

Evaluarea impactului planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul fiscal se va realiza în baza progresului în realizarea acțiunilor prevăzute în plan, a indicatorilor de impact și a unei metodologii care conține o serie de instrumente: intervievarea conducerii SFS, chestionarea și măsurarea percepției contribuabililor (persoane fizice/cetățeni și persoane juridice/business) și societății civile, organizarea focus grupurilor, chestionarea angajaților SFS, solicitări de acces la informație, etc.

Pentru înțelegerea aprofundată a tuturor aspectelor ce țin de impactul planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul fiscal pentru anii 2018 - 2020, mizăm pe suportul și contribuția Dvs., în calitate de reprezentant al businessului, beneficiar şi utilizator aL serviciilor furnizate de către Serviciul Fiscal de Stat, la completarea chestionarului din următorul link-ul: 

https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLScSb1jVNnyrVtLc6iv-AaM4epbN4z0_b3ea8vBMzWAvq76eVw/viewform  

Chestionarul este anonim și va fi utilizat doar pentru această evaluare.

Termenul limită pentru completarea chestionarului este 24 iulie 2020.

Va mulțumim anticipat pentru colaborare și implicare.