Aproape jumătate dintre moldoveni consideră că starea democrației este proastă, iar frauda bancară, neîncrederea în justiție și sărăcia sunt principalele amenințări ale valorilor democratice din Moldova. De această părere sunt Veaceslav Ioniță și Diana Enachi, autorii raportului cu privire la starea democrației în Republica Moldova, prezentat pe 30 iunie de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Potrivit raportului, doar 6,6% dintre cetățeni consideră că alegerile din Republica Moldova fost libere și corecte, iar țara este condusă de voința poporului - unul dintre cele mai scăzute nivele din ultimii 15 ani. Totodată, 43,1% dintre cetățeni consideră că starea democrației este proastă, față de 28,7% dintre cetățeni care au o impresie mai mult sau mai puțin pozitivă, iar majoritatea cetățenilor (67,6%) sunt de părere că democrația din țară este determinată de calitatea vieții.
Aflați din ediția de iunie a Buletinului informativ din cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova” de ce nivelul de democrație din țară este scăzut, care este cea mai transparentă localitate din Moldova și cum o întreprindere de stat a obținut anul trecut un profit de 100 milioane lei.
Tot în acest număr veți descoperi următoarele subiecte:
NOUTĂȚI: Transparența prin digitalizare la Primăria municipiului Chișinău
TRANSPARENȚA LOCALĂ: Topul celor mai transparente localități din Moldova în 2020
ACCES LA INFORMAȚIE: Accesul la informație, prioritar pentru asigurarea transparenței decizionale
RAPORT: Starea democrației din Republica Moldova a degradat în ultimii ani din cauza corupției, sărăciei și guvernării proaste
OPINIE: Peter Golias: „O bună funcționare a democrației îmbunătățește calitatea vieții întregii populații”
SĂNĂTATEA FINANCIARĂ: O întreprindere de stat din Moldova a obținut un profit de 100 milioane lei în 2019
INTEGRITATE: Un primar din Anenii Noi riscă să fie demis din cauza conflictului de interese
Mai multe informații găsiți în varianta integrală a Buletinului Informativ
Buletinul Informativ apare în cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova”. Inițiativa este implementată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO) și este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid). Inițiativa are ca scop informarea publicului despre dezvoltarea democrației și independența instituțiilor-cheie ale statului, precum și îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor de stat din Republica Moldova.
Starea democrația din Republica Moldova a degradat esențial în ultimii cinci ani, fiind amenințată de frauda bancară, corupție, sărăcie și o guvernare ineficientă. De această părere sunt Veaceslav Ioniță și Diana Enachi, autorii raportului cu privire la starea democrației în Republica Moldova, prezentat pe 30 iunie de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.
Raportul privind starea democrației are scopul de a evalua calitatea democrației din Republica Moldova în raport cu participarea politică, independența instituțiilor publice, libertăți civile și amploarea corupției.
„Democrația in Republica Moldova este determinată de calitatea vieții. Și evident, majoritatea cetățenilor consideră că calitatea vieții lor nu este pe măsura așteptărilor, fapt pentru care, au și o opinie negativă față de starea democrației din țară. Dacă evaluăm situația în ultimii cinci ani, cam o treime din cetățeni, potrivit raportului nostru, cred că lucrurile au rămas intacte, iar starea democrației nu s-a schimbat, și evident, nici calitatea vieții populației, din păcate, nu a evoluat”, a declarat Liubomir Chiriac, directorul executiv IDIS „Viitorul”.
La rândul său, Peter Golias, directorul INEKO din Slovacia este de următoarea părere: „De ce contează de fapt democrația? Cel mai important este că oferă o posibilitate destul de simplă pentru oameni de a înlocui Guvernul de care nu sunt mulțumiți la alegerile obișnuite. Acest lucru provoacă dezbateri publice deschise, care ajută la găsirea celor mai bune soluții la problemele economice și sociale. Iar această dezbatere publică deschisă împiedică abuzul de putere, un lucru crucial pentru construirea capitalului social, ceea ce înseamnă încrederea oamenilor. De asemenea, aduce posibilități mai bune de inovare, ceea ce înseamnă dezvoltarea potențialului fiecărui cetățean”.
Studiul privind starea democrației în Republica Moldova a fost realizat în baza mai multor instrumente sociologice, aplicate în perioada ianuarie - aprilie curent. Astfel, pentru a afla ce cred oamenii din țară despre situația democrației, a fost efectuat la nivel național un sondaj de opinie pe un eșantion de 1 384 de persoane, organizate focus grupuri, anchetați experți și reprezentanți din diasporă. Astfel, doar 6,6% dintre cetățeni consideră că alegerile din Republica Moldova fost libere și corecte, iar țara este condusă de voința poporului - unul dintre cele mai scăzute nivele din ultimii 15 ani. Totodată, 43,1% dintre cetățeni consideră că starea democrației este proastă, față de 28,7% dintre cetățeni care au o impresie mai mult sau mai puțin pozitivă, iar majoritatea cetățenilor (67,6%) sunt de părere că democrația din țară este determinată de calitatea vieții.
În același timp, în opinia participanților la focus grupuri, în țara noastră nu funcționează libertatea justiției, egalitatea în fața legii, persistă corupția în instituțiile publice și lipsește încrederea în viitor. În mare parte se crede că politicienii nu acționează în interesul cetățenilor, ci mai degrabă în interesul personal sau a unor grupuri. Iar potrivit cetățenilor din diasporă, factorii care influențează cel mai mult calitatea democrației în Republica Moldova sunt protejarea drepturilor omului, implicarea cetățenilor în treburile publice, calitatea ONG-urilor și libertatea mass-media.
„Avem țări bogate care nu sunt democratice, însă nu avem nicio țară săracă care este democratică. Iar cetățenii noștri, care sunt supuși subzistenței recunosc că din păcate nu au timp să se gândească la valorile sociale, iar sărăcia și nivelul prost de trai influențează foarte mult starea democrației. Pur și simplu problemele noastre zilnice nu ne permit să ne gândim la valorile democratice”, spune economistul Veaceslav Ioniță.
Majoritatea respondenților consideră că situația democrației în Republica Moldova a rămas neschimbată în ultimii cinci ani (28%). Evenimentele din ultimii cinci ani au avut o influență negativă asupra calității democrației din Republica Moldova, iar în acest sens, frauda bancară este considerată a fi cea care a afectat cel mai mult democrația din Moldova. Majoritatea respondenților au calificat acest eveniment cu cel mai negativ impact. Pe locul doi se află demisia Guvernului Maia Sandu. Chiar dacă unii participanți la sondaje au apreciat pozitiv acest lucru, totuși marea majoritate a respondenților au considerat că acest eveniment a influențat foarte negativ calitatea democrației din țară, se mai arată în raportul de stare a democrației.
În ce privește rolul instituțiilor statului în promovarea democrației în Republica Moldova, în opinia cetățenilor cel mai mare impact îl au societatea civilă (38%) și mass-media. Mass-media publică se bucură de o apreciere pozitivă din partea a 41,7% de respondenți, în timp ce 33,6% din cetățeni consideră că mass-media privată are un rol pozitiv în promovarea valorilor democratice din țara noastră. La polul opus se află instanțele de judecată și Procuratura Generală. Prin urmare, 44.5% dintre cei intervievați consideră că judecătoriile au un rol negativ în promovarea democrației.
La întrebarea cum este văzută democrația în Republica Moldova în comparație cu țările vecine rezultatele arată divergențe vizibile în aprecierea stării democrației de către experți, diasporă și populație. Punctul discordiei este Federația Rusă. În timp ce experții apreciază starea democrației din Rusia extrem de prost, populația consideră că lucrurile în Rusia sunt relativ bune și nivelul democrației este mult peste cel din Moldova. Cu toate acestea, în rândul tuturor categoriilor de respondenți, există două consensuri clare: România este unica țară din regiune, care este apreciată pozitiv la capitolul democrație de către toate grupurile intervievate. De asemenea, toate categoriile de respondenții consideră că în Moldova este mai multă democrație comparativ cu Ucraina, dar mai puțină față de România.
Întrebați ce ar contribui la îmbunătățirea calității democrației în Republica Moldova pe termen lung, cetățenii care au participat la focus-grupuri cred că nivelul democrației se va îmbunătăți dacă la conducerea țării vor veni oameni preocupați de nevoile populației. Alții însă consideră că nivelul de democrație dimpotrivă se va diminua în următorii ani pentru că lucrurile degradează, iar tinerii pleacă peste hotare. Iar în opinia reprezentanților din diasporă, eliminarea sărăciei, independența instituțiilor de reglementare și dezvoltarea economică a țării vor îmbunătăți calitatea democrației din țara noastră.
„Bunăstarea țării și a fiecărui cetățean este strict determinată de calitatea democrației din țară. Așadar, protejarea elementelor fundamentale ale unui stat cu o calitate înaltă a democrației este garanția bunăstării fiecărui cetățean. Pentru a îmbunătăți calitatea democrației în Republica Moldova, în primul rând, este necesar ca politicienii să fie mai responsabili, legile să funcționeze mai bine, nivelul corupției să fie redus, oamenii să fie mai informați și mai activi. O guvernare responsabilă și eficientă este indispensabilă de un stat de drept cu principii și valori democratice în acțiune”, este de părere economista Diana Enachi.
Autorii recomandă autorităților, dar și cetățenilor și societății civile o serie de măsuri care ar îmbunătăți starea democrației din Republica Moldova. Printre aceste măsuri putem menționa îmbunătățirea capacităților autorităților de a elabora și implementa măsuri de prevenire a corupției; asigurarea independenței și transparenței sistemului judiciar; evitarea mesajelor populiste de către partidele politice; monitorizarea activă și permanentă a transparenței, eficienței și integrității instituțiilor publice; asigurarea unor salarii motivante și decente; implicarea activă a cetățenilor în treburile publice și consolidarea jurnalismului de investigație.
..........
Inițiativa „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova” este implementată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO) și este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid). Inițiativa are ca scop informarea publicului despre dezvoltarea democrației și independența instituțiilor-cheie ale statului, precum și îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor cu capital public din Republica Moldova.
Pentru detalii, contactaţi Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) "Viitorul" invită tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 35 de ani să completeze un chestionar, al cărui scop este determinarea cauzelor neparticipării la vot a tinerilor și a percepției acestora asupra proceselor electorale din Republica Moldova.
CLICK PENTRU A COMPLETA SONDAJUL
La toamnă vor avea loc alegeri prezidențiale în Republica Moldova, eveniment cu consecințe determinante pe plan social, economic și politic, cel puțin până în 2024. Dincolo de rezultatul propriu-zis al alegerilor, un indicator important în cadrul acestui exercițiu va fi rata de participare a tinerilor. Prioritatea I a Strategiei de Tineret 2020 a Guvernului Republicii Moldova identifică participarea tinerilor în toate sferele vieţii drept o caracteristică a societăţilor bazate pe valori ca: democraţia, toleranţa şi prosperitatea, specificându-se că doar prin participare şi implicare activă, tinerii devin parte a proceselor ce se produc în societate, dezvoltându-se ca cetăţeni responsabili şi capabili să facă faţă provocărilor vieţii.
Situația actuală privind participarea tinerilor la principalul exercițiu democratic, prin exercitarea dreptului la vot, este departe de a corespunde acestui deziderat. Deși datele CEC (care împarte alegătorii în următoarele categorii de vârste:18-25, 26-40, 41-55 etc) nu sunt concludente pentru a înfățișa un tablou exhaustiv al participării la vot al persoanelor cu vârsta de până la 35 de ani, adică a celor persoane cu drept de vot și care sunt tineri conform Legii 215/2016, totuși chiar și din datele existente ne putem forma o idee asupra problemei. Astfel, la alegerile prezidențiale din 2016, din totalul de participanți la vot, doar 10,7% au fost tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani, acest procent coborând la 8,5% la alegerile parlamentare din februarie 2019 și la doar 6,15% în cadrul alegerilor locale din octombrie anul trecut.
Rata foarte scăzută de participare a tinerilor la vot constituie un indicator și o confirmare a existenței de probleme în cee ce privește situația social-politică din țară. Principalul rezultat al neparticipării tinerilor la vot este reflectat în faptul că politicienii, indiferent de partide, nu simt nici un fel de presiune din partea segmentului de alegători tineri pentru a întreprinde reformele democratice, în domeniul statului de drept și al luptei împotriva corupției, fapt care atrage după sine o și mai mare dezamăgire din partea tinerilor, care devin pe această fie mai pasivi, fie aleg să emigreze ca modalitate de ieșire din acest cerc vicios.
Chestionarul a fost conceput de către IDIS "Viitorul" în cadrul Proiectului „Promovarea participării tinerilor la procesele electorale din Republica Moldova” implementat de către IDIS Viitorul prin Programul de granturi pentru organizațiile de tineret 2020 al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.
Sondajului realizat de CBX-AXA la comanda IDIS Viitorul în perioada martie-aprile 2020, „Impactului Socio-Economic al COVID-19” arată că în luna martie doar 7,6% dintre moldoveni s-au întors acasă, 50% sunt siguri că nu-şi vor pierde locul de muncă, 32% cred că veniturile lor vor scădea în următoare perioadă, iar 75% consideră foarte periculos Corona virusul.
Din totalul celor întorşi acasă în luna martie doar 12% s-au aflat peste hotare mai mult de un an şi nici unul din ei nu şi-a pierdut locul de muncă. Din cei care s-au aflat mai puţin de jumătate de an fiecare al cincilea a declarat că şi-a pierdut locul de muncă şi alţi 20% consideră că-l pot pierde în viitorul apropiat.
Sondajul relevă că, 84% din cei aflaţi peste hotare, conform spuselor rudelor, nu planifică să revină în Republica Moldova în următoarele trei luni.
La întrebarea dacă sunteţi angajat în câmpul muncii în Republica Moldova, 42% dintre respondenţi declară că au un loc de muncă. O treime din cei angajaţi afirmă că merg la locul de muncă în perioada de carantină. Alţi 20% dintre intervievaţi muncesc de acasă, iar jumătate din cei angajaţi în prezent nu muncesc.
Dintre cei care muncesc în Republica Moldova peste 80% susţin că nu avut nici reduceri şi nici amânări de salariu pentru luna martie. Jumătate din cei angajaţi sunt siguri că nu-şi vor pierde locul de muncă, 28% sunt îngrijoraţi de o posibilă concediere, iar 10% sunt aproape siguri că-şi vor pierde locul de muncă.
Jumătate dintre cei chestionaţi au spus că veniturile lor au rămas neschimbate şi nu vor suferi modificări în următoarele luni. Aproape 10% spun că veniturile lor au crescut şi vor continua să crească în următoarele luni comparativ cu 29% care declară că veniturile lor s-au diminuat şi altele 10% că s-au redus dramatic.
În ceea ce priveşte impactul COVID-19, 73% dintre intervievaţi susţin că este un virus periculos, iar 86% cred că deciziile autorităţilor pe timp de carantină sunt corecte.
La întrebarea deschisă, cine dintre autoritățile Republicii Moldova în opinia Dvs. a acționat cel mai bine și corect în această perioadă de criză, legată de Corona Virus?, în top ul aprecierilor se află medicii cu 17,7% urmaţi de preşedintele ţării, Igor Dodon – 10,4% şi premierul, Ion Chicu - 10,2%.
La întrebarea politică privind intenţiile de vot ale celor chestionaţi, doar cinci partide ar accede în Parlament. Este vorba de PSRM cu 52 de mandate, PAS – 26 de mandate, PD -10 mandate, PCRM – 7 mandate şi PPDA – 6 mandate.
Sondajul a fost efectuat de CBS – Axa la comanda IDIS Viitorul în perioada 31 martie - 12 aprilie. Chestionarul a fost realizat la telefon pe 1104 de respondenţi cu o marjă de eroare de +/-3%.
Dinamica cercetării poate fi găsită în:
Prezentarea PDF
Sondajului realizat de CBX-AXA la comanda IDIS Viitorul în luna august 2019, People Watch: Calitatea vieții și migrația arată că după schimbarea puterii cinci din zece moldoveni vor ca alianța PSRM – ACUM să guverneze patru ani. În același timp, 64,7% dintre respondenți cred că țara merge într-o direcție greșită.
La întrebarea cât de mulțumiți sunteți de situația economică din țară, șapte din zece moldoveni se arată insatisfăcuți de situația economică. Iar salariile, pensiile, prețurile mari, dar și viitorul copiilor sunt cele mai stringente probleme care îi îngrijorează pe moldoveni.
La capitolul încredere în instituțiile statului, biserica rămâne în top – 65,3% dintre respondenți, iar primărie și armată cu câte o treime. Cea mai redusă încredere moldovenii o au în Curtea Constituțională – 14% și sindicate și partide politice, care au puțin peste 10%.
În ceea ce privește încrederea în personalitățile politice, președintele, Igor Dodon se bucără de cea mai mare încredere – 30% urmat de premierul, Maia Sandu – 26,2% și președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi cu 18%. Cea mai slabă încredere în rândul respondenților o au Dorin Chirtoacă, Vladimir Plahotniuc și Dumitru, Diacov - în medie de 5%.
În urma revenirii la sistemul electoral proporțional, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova patru formațiuni ar accede în Parlament. Este vorba de PSRM cu 50 de mandate, PAS – 33 de mandate, PPDA – 10 și PD -8.
Cercetarea lansată de IDIS Viitorul ”People Watch” măsoară teme de interes public sporit și este al treilea an dec când a fost lansată. Chestionarul a fost făcut pe un eșantion de 1 106 persoane în perioada 2 august - 14 august curent cu o marjă de eroare de plus, minus 2,8%.
Dinamica cercetărilor poate fi găsită în:
Publicația poate fi descărcată aici.
Pentru alte detalii, vă rugăm să ne contactaţi la următoarea adresă: office@viitorul.org sau la numărul de telefon 022 21 09 32.
Sondajului realizat de CBX-AXA la comanda IDIS Viitorul în luna iulie 2018, People Watch: Calitatea vieții și migrația arată că în acest an fiecare al 5-lea moldovean intenționează să plece din țară în următoarele 6 luni cu 25% mai mult față de anul trecut când intenția de plecare era manifestată de fiecare al 6-lea moldovean.
Dacă anul trecut tinerii era grupul cu cele mai mari intenții de plecare, 28% față de cei cu vârstă mijlocie 17%, atunci în acest an situația sa schimbat. Tinerii continuă să domine ca grup de intenție de plecare cu 30%, însă a crescut cu 60% intenția celor de vârstă mijlocie de a părăsi țara. Astfel în rândul persoanelor cu vârstă medie, anul trecut doar 17,1% aveau intenție să plece din țară, iar anul acesta numărul lor a ajuns la 28%.
Din persoanele apte de muncă anul acesta 24,4% sau fiecare a 4-a persoană intenționează să plece în următoarele luni comparativ cu 19,9% sau fiecare a 5-a persoană în 2017.
Cercetarea lansată de IDIS Viitorul ”People Watch” măsoară teme de interes public sporit. Chestionarul a fost făcut pe un eșantion de 1 042 persoane în perioada 29 iunie - 9 iulie curent cu o marjă de eroare de plus, minus 2,8%.
IDIS Viitorul împreună cu CBX-AXA pentru a doua oară măsoară intenția de migrație peste hotare a moldovenilor în cadrul cercetării People Watch. În acest scop am dorit să aflăm care ar fi salariul decent ce ar determina un cetățean să rămână în țară și să muncească.
În acest an salariul mediu acceptat este de 10.860 lei sau cu 960 lei mai mult decât anul trecut când salariul mediu acceptat pentru a rămâne în țară era de 9.900 lei. Această creștere se explică în mare parte creșterii veniturilor populației per ansamblu.
Dacă analizăm pe structura de remunerare observăm o scădere semnificativă a celor care sunt de acord cu o remunerare de până în 10 mii de lei și o creștere pronunțată a celor care consideră că salariul decent trebuie să fie de 15 mii de lei și mai mult.
Cele mai mari așteptări salariale le au tinerii, care ar accepta să rămână în țară pentru un salariu de 12,2 mii lei, la polul opus se află cei mai în vârstă, care sunt gata să rămână aici și la un salariu de 9,5 mii lei.
Cercetarea lansată de IDIS Viitorul ”People Watch” măsoară teme de interes public sporit. Chestionarul a fost făcut pe un eșantion de 1 042 persoane în perioada 29 iunie - 9 iulie curent cu o marjă de eroare de plus, minus 2,8%.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
21,3% din angajații din Republica Moldova primesc parțial sau total salariul în plic, potrivit Sondajului IDIS Viitorul realizat de „CBS-AXA”, la comanda IDIS „Viitorul”, People Watch: ”Calitatea vieții și migrația” în acest an.
Numărul persoanelor care primesc întreg salariu oficial a crescut comparativ cu anul trecut de la 75,1% la 78,7%. În valoare absolută numărul persoanelor care sunt angajate oficial, dar primesc o parte salariul în plic pe parcursul unui an de zile a scăzut de la 71 mii persoane în 2017 la 40 mii peroane în 2018.
Totodată a crescut nesemnificativ numărul celor care activează în câmpul muncii, dar sunt în afara evidenței statistice deoarece conform declarației lor primesc toată remunerarea în plic. Conform estimărilor noastre numărul lor s-a majorat de la 102 mii persoane în 2017 la 107 mii persoane în 2018. Este interesant faptul că creșterea lor cu 5 mii persoane corespunde anticipărilor noastre de reducere a numărului mediu de angajați în 2018 cu 5 mii persoane. Altfel spus numărul real de oameni angajați în câmpul muncii în acest an oficial se va reduce cu circa 5 mii persoane, iar în realitate el va rămâne neschimbat.
Conform sondajului profilul celui care primește salariul în plic este următorul: persoană cu studii scăzute, din mediu rural, tânăr și cu venituri reduse.
Conform estimărilor noastre salariul plătit în plic în acest an va constitui 7,7 miliarde lei față de 7,5 miliarde în 2017. Ratările totale ale Bugetului Public Național conform estimărilor noastre în acest an vor fi de aproape 3,5 miliarde lei, dintre care: Casa Națională de Asigurări Sociale va rata peste 2,2 miliarde lei, Compania Națională de Asigurări în Medicină aproape 700 milioane lei, iar Bugetul de Stat și cele Locale vor rata 550 milioane lei din impozitele pe venit a persoanelor fizice.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Cetățenii percep Uniunea Europeană în calitate de principal partener de dezvoltare al țării, iar pe cancelarul german, Angela Merkel, drept cea mai influentă persoană din spațiul european. Corupţia, salariile, pensiile şi locurile de muncă sunt principalele probleme care îngrijorează populația. Acestea sunt rezultatele cercetării People Watch, executate de „CBS-AXA”, la comanda Institututului IDIS „Viitorul”.
Sondajul People watch a fost făcut pe un eșantion de 1 091 persoane în perioada 7 - 25 aprilie curent.
Astfel, 52% dintre respondenți au declarat că UE ajută cel mai mult Republica Moldova, urmată de România – 23%, Rusia – 17% și SUA – 12,1%. Aproape două treimi dintre respondenți au spus că resursele financiare ar trebui să fie îndreptate pentru dezvoltarea economiei astfel încât acestea să creeze cel mai mult folos pentru cetățeni și țară. Totodată, doar 17% dintre cetățeni au afirmat că în localitatea lor s-au implementat proiecte de construcție și reparație a drumurilor și podurilor și aproape o treime au spus că finanțator este Uniunea Europeană.
Datele sondajului arată o tendință îngrijorătoare a situației din țară în condițiile în care 75% respondenți consideră că Republica Moldova merge într-o direcție greșită față de 14% care cred că țara merge într-o direcție corectă. Circa 62% dintre participanţii la sondaj - nu sunt prea mulțumiți ori deloc mulțumiți de felul în care trăiesc, în timp ce 14,3% sunt mulțumiți. Datele sondajului mai arată că sărăcia a crescut în ultimii ani, astfel încât cca 73,6% din cei chestionați sunt în pragul disperării, urmare a mijloacelor precare de existență și 8,2% care se găsesc bine plasați în vârful piramidei bunăstării.
Evoluțiile politice arată și anumite surpize. Sondajul relevă că 54,5% din populație nu are încredere nici într-un politician cunoscut din Republica Moldova, de două ori mai mare față de ratingul celui mai popular politician. Dintre politicienii actuali, Igor Dodon se menține cu o cotă de încredere de 22%, urmat de Maia Sandu cu 6,2%. Votul uninominal, promovat cu foarte multă insistență în 2017 este agreat numai de un sfert dintre participanții la sondaj. Votarea pe liste de partid este agreată de 33,8% dintre moldoveni.
Cercetarea lansată astăzi de IDIS Viitorul ”People Watch” măsoară teme de interes public sporit. Chestionarul a inclus totodată și o serie de chestiuni ce se referă preferințele politice ale moldovenilor. Sondajul național a fost administrat de Compania CBS Axa în perioada 7 - 25 aprilie pe un eșantion de 1091 de persoane cu o marjă de eroare de plus, minus 2,8%.
Publicația poate fi descărcată aici.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Corupţia, salariile, pensiile şi locurile de muncă şi miliardul furat sunt principalele problemele care îngrijorează moldoveni. Sunt rezultatele sondajului realizat de „CBS-AXA”, la comanda IDIS „Viitorul”, pe un eșantion de 1 110 persoane în perioada 18 - 27 ianuarie curent.
Astfel, 53% dintre moldovenii chestionaţi s-au arătat nemulţumiţi de corupţie, salarii, pensii, locuri de muncă, iar de disptaţia miliardului – 43%.
În ceea ce priveşte situaţia economică din ţară, 42,8% dintre moldoveni nu sunt deloc mulțumiți, 37,5% - nu prea mulțumiți şi doar 0,9% s-au arătat mulţumiţi dde situaţia economică din ţară.
Totodată, 56% dintre participanţii la sondaj au afirmat că că nu sunt prea mulțumiți ori deloc de felul în care trăiesc, în timp ce 17,6% sunt destul de mulțumiți de felul în care trăiesc. Datele sondajului mai arată că 73,6% din cei chestionați sunt în pragul disperării și doar 8,2% în vârful piramidei bunăstării.
Produsul sociologic lansat astăzi de IDIS Viitorul în mass media face parte din produsele de cercetare ”People Watch”, care măsoară areale tematice de interes public sporit. Chestionarul a inclus totodată și o serie de chestiuni ce se referă preferințele politice ale moldovenilor. Sondajul național a fost administrat de Compania CBS Axa în perioada 18-27 ianuarie pe un eșantion de 1110 persoane cu o marjă de eroare de plus, minus 3%.
Publicația poate fi descărcată aici.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
