Economia din stânga Nistrului s-a confruntat în anul 2025 cu cea mai profundă criză economică și socială din ultimele cel puțin două decenii și jumătate. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 6 februarie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că prăbușirea simultană a principalilor indicatori macroeconomici nu are precedent în istoria recentă a regiunii.
Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, susține expertul, a înregistrat anul trecut o scădere dramatică. Dacă pe malul drept PIB-ul a ajuns la 8,4 mii de dolari per capita, pe malul stâng acesta s-a situat la 3,8 mii de dolari, diferența crescând la 2,2 ori față de 1,9 ori în 2024. Datele estimative arată că economia de pe malul drept a încheiat anul 2025 cu o creștere a PIB de 2,7%, în timp ce pe malul stâng s-a înregistrat o contracție de cel puțin 18% – cea mai mare din ultimii 25 de ani. Comparativ cu anul 2010, PIB-ul din stânga Nistrului este mai mic cu 13%, situația economică fiind mai gravă decât acum 15 ani, în pofida faptului că regiunea a trecut deja prin trei crize economice majore.
Industria, pilonul de bază al economiei regiunii, potrivit lui Veaceslav Ioniță, a suferit cea mai mare prăbușire din istorie. Producția industrială estimată pentru 2025 este de circa 12 miliarde de lei, în scădere cu peste 30% într-un singur an, cea mai mare cădere de când a început industrializarea regiunii. În prezent, industria regiunii funcționează la aproape 75% din nivelul anului 1989. Structura economiei rămâne profund vulnerabilă, circa 60% din activitate fiind dependentă direct de gazul din Federația Rusă, în special prin sectorul energetic și metalurgic.
Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului, declară economistul, sunt tot mai accentuate și în ceea ce privește veniturile populației. În 2025, salariul mediu lunar pe malul drept este estimat la cel puțin 15 700 de lei, în timp ce pe malul stâng a atins doar 7 800 de lei – de două ori mai mic. Dacă acum zece ani salariile din stânga Nistrului erau comparabile sau chiar mai mari, în prezent decalajul s-a adâncit semnificativ, creșterea fiind de peste 10 mii de lei pe malul drept, față de doar 1 300 de lei pe malul stâng.
Situația pensionarilor este și mai alarmantă, afirmă analistul economic. Pensia medie lunară pe malul drept a ajuns în 2025 la 4 200 de lei, în timp ce pe malul stâng este sub 1 900 de lei, de 2,2 ori mai mică. În ultimul an, pensiile reale au crescut cu 2,5% pe malul drept, dar au scăzut cu 8,9% pe malul stâng. Comparativ cu acum zece ani, pensionarii din stânga Nistrului trăiesc mai prost, iar nivelul real de trai este similar celui de acum 25 de ani.
Potrivit expertului, creșterea prețurilor a erodat suplimentar puterea de cumpărare. În 2025, inflația a fost de 14,7% pe malul stâng și de 7% pe malul drept. Pe termen lung, în ultimii 25 de ani, prețurile din stânga Nistrului au crescut de 11,1 ori, față de 6,7 ori pe malul drept, în pofida avantajelor legate de costurile reduse la energie și servicii.
Veaceslav Ioniță mai spune că exporturile au atins, la rândul lor, un minim istoric. În 2025, volumul exporturilor din stânga Nistrului a coborât la 436 de milioane de dolari, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. Totodată, structura exporturilor s-a schimbat radical: aproximativ 70% din vânzările externe au fost realizate către malul drept, România și alte țări din Uniunea Europeană, în timp ce exporturile către Federația Rusă s-au redus la doar 25 de milioane de dolari.
„Stânga Nistrului a intrat în 2025 în cea mai profundă criză economică și socială din ultimii cel puțin 25 de ani. Industria s-a prăbușit, PIB-ul a scăzut dramatic, exporturile sunt la minim istoric, iar populația – atât salariații, cât și pensionarii – trăiește mai prost decât în urmă cu un deceniu. Toate aceste evoluții arată o situație extrem de complicată, fără precedent pentru regiune”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
