1.Monopolul pentru protecția antigrindină, trecut dintr-un buzunar în altul
Achiziționarea rachetelor antigrindină s-a aflat, ani la rândul, sub monopolul unei companii cu capital de stat, Societatea pe Acțiuni Moldantigrad. De câțiva ani, Serviciul antigrindină cumpăra rachetele în mod independent, de la firme din Rusia și Bulgaria. Majoritatea achizițiilor, care se cifrează la sume de milioane de lei, se fac însă dintr-o singură sursă. Responsabilii de la antigrindină afirmă că nu au de ales, întrucât lansatoarele de rachete au fost construite încă în perioada sovietică și nu pot fi utilizate pentru dispozitive de alte tipuri. Investițiile în lansatoare ar putea diversifica piața de rachete antigrindină la care apelează Serviciul, autoritățile noastre însă nu se grăbesc să le facă.
Investigația integrală poate fi citită aici.
2.CSM: Achiziţii fragmentate şi licitaţii cu un singur participant
Aproape 39 de milioane de lei – atât a cheltuit în ultimii cinci ani Consiliul Superior al Magistraturii pentru „asigurarea condițiilor de muncă" ale angajaţilor, adică pentru sediu, reparaţii, mobilier şi alte bunuri. Toate achiziţiile mari s-au făcut dintr-o singură sursă, în licitaţii cu un singur participant. Totodată, peste 3 milioane de lei au fost fragmentate în mai multe contracte de mică valoare, prin care s-au procurat covoare, aranjamente florale şi alte bunuri.
Investigația integrală poate fi citită aici.
3.De ce întârzie darea în exploatare a şcolilor renovate în proiectul Băncii Mondiale
Câteva zeci de şcoli de circumscripţie, în care învaţă elevi din mai multe localităţi, ar fi trebuit să fie renovate ca la carte în perioada 2013-2018, cu ajutorul unui credit de circa 40 de milioane de dolari de la Banca Mondială. La distanța de cinci ani, doar câteva instituţii au trecut prin reparaţii, iar contractele de achiziții au fost extinse de nenumărate ori, darea în exploatare fiind tărăgănată, fără ca cineva să fie penalizat.
Investigația integrală poate fi citită aici.
4.Licitație deturnată: Cum a fost distrus un monument de arhitectură pentru reparația căruia s-au alocat milioane
O clădire din inima Capitalei, parte a patrimoniului arhitectural, a fost avariata, după ce o companie a început restaurarea acesteia în baza unei licitaţii în valoare de peste patru milioane de lei. Edificiul a fost inundat de mai multe ori din cauza că acoperişul a fost demontat, iar construcţia a stagnat luni în şir. Acum tavanul stă să cadă, iar pereţii sunt acoperiţi de igrasie. Agentul economic și responsabilii de la Primărie se acuză reciproc. În urma scandalului, Alexandru Panfilii, şeful Direcției Construcții Capitale a Primăriei Chișinău, a fost nevoit să renunțe la funcţie.
Investigația integrală poate fi citită aici.
5.Milioane din Fondul ecologic pentru proiecte de apeduct care zac pe linie moartă
Zeci de primării din țară au rămas numai cu visul la sisteme moderne de canalizare și aprovizionare cu apă, după ce au câștigat proiecte din Fondul Ecologic Național (FEN). Pentru că finanțarea se face cu țârâita, investindu-se în paralel în sute de proiecte de acest fel, unele localități așteaptă ani în șir să fie conectate la rețele. Astfel, în timp ce statul alocă anual sume de ordinul milioanelor, majoritatea oamenilor din țara noastră încă nu au acces la apă potabilă de calitate și la sisteme de canalizare.
Investigația integrală poate fi citită aici.
6.„Abonați” la banii publici (I)
Zeci de consilieri raionali desfășoară, pe lângă munca în favoarea statului, și afaceri private. O radiografie a afacerilor derulate de companiile aleșilor locali scoate în vileag că odată cu preluarea mandatului de ales al poporului încep să prospere și businessurile acestora. Companiile consilierilor raionali par să fie abonate la haznaua statului. Unele câștigă contracte pe bandă rulantă de sute de mii și chiar milioane de lei din contracte cu structuri subordonate instituțiilor în care activează consilierii. În mai multe cazuri, contractele sunt atribuite fără asigurarea principiilor de transparență și concurență în achizițiile publice, așa cum prevede legea. În altele, reprezentanții companilor câștigătoare de licitații varsă donații către partidele din care fac parte liderii acestora sau șefii instituțiilor publice care au oferit resursele financiare.
Investigația integrală poate fi citită aici.
7. CONSILIERII-PATRONI „abonați” la banii publici (II)
Consilierii raionali care au și afaceri private se pare că „s-au abonat” la haznaua statului. Companiile în care ei au interese câștigă contracte pe bandă rulantă de sute de mii și chiar milioane de lei din contracte cu structuri subordonate instituțiilor în care activează. În mai multe cazuri, contractele sunt atribuite fără asigurarea principiilor de transparență și concurență în achizițiile publice, așa cum prevede legea. În același timp reprezentanții companiilor câștigătoare de licitații varsă donații către partidele din care fac parte liderii acestora sau șefii instituțiilor publice care au oferit resursele financiare. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat afacerile a peste o mie de consilieri raionali și continuă să scoată la iveală interesele acestora față de banii publici.
Investigația integrală poate fi citită aici.
8.Cum și de ce ajung în spitale medicamente și utilaje de calitate dubioasă
Instrumente chirurgicale ruginite, tifon sintetic pentru sălile de operaţie sau medicamente cu eficiență redusă. Toate acestea se regăsesc în spitalele din Republica Moldova. Instituțiile medicale procură de nevoie utilajul ruginit, tifonul sintetic sau medicamente neeficiente, pentru că, în cadrul licitațiilor publice sunt obligate de lege să accepte ofertele care propun cel mai mic preț. În timp ce responsabilii din domeniul sănătății se laudă cu economii, medicii bat alarma şi spun că sunt prea multe medicamente care nu-i ajută pacientului să învingă boala.
Investigația integrală poate fi citită aici.
9.Spaţiile verzi din Orhei, „parfumate” din buget cu milioane de lei
În perioada ultimilor patru ani, o firmă din Chişinău a câştigat la Orhei peste 5 milioane de lei. Marea parte a banilor a provenit din contractele cu Primăria Orhei, pentru lucrări şi servicii de întreţinere şi deservire a spaţiilor verzi care, mai înainte, erau “eparhia” unei întreprinderi municipale.
Investigația integrală poate fi citită aici.
10.Autoritățile raionului Rezina au ”tocat” 1,5 milioane de lei pentru un drum, râmas impracticabil și după reconstrucție
Autorităţile din raionul Rezina „au tocat” 1,5 milioane de lei pentru reparaţia unei porţiuni de drum Rezina – Saharna Nouă – Cinişeuţi – Gordineşti, care nu ţine de responsabilitatea lor. La un an de la finalizarea lucrărilor, drumul riscă să devină impracticabil, din cauza unor erori grave de tehnologie.
Investigația integrală poate fi citită aici.
11.Boomul drumurilor la Orhei: de la reparații gratuite – la zeci de milioane de lei, absolviți de concurență
La început, multe reparații erau prezentate ca lucrări efectuate cu titlu gratuit ori sponsorizate, chiar dacă erau listate și unele străzi pentru care s-au încheiat contracte pe bani publici. De ceva vreme, reparațiile sunt prezentate ca fiind efectuate “în premieră în republică, din resurse și cu forţe proprii”.
Investigația integrală poate fi citită aici.
12.Afacerile cu statul ale consilierilor raionali din Soroca, Telenești, Ungheni, Strășeni și Ștefan-Vodă
Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat afacerile cu statul a peste o mie de consilieri raionali și continuă să scoată la iveală interesele acestora față de banii publici, dar și schemele prin care resursele publice ajung la partidele aflate la guvernare. Ca și în cazul consilierilor din alte raioane, despre care am scris în achetele anterioare, firmele unor consilieri raionali din Soroca, Telenești, Ungheni, Strășeni și Ștefan-Vodă și ale familiior acestora sunt preferatele autorităților locale. Consiliile raionale de multe ori organizează tendere „cu noroc” pentru membrii săi. În unele cazuri, culoarea de partid pare să fie decisivă la atribuirea câștigătorilor tenderelor publice, în altele, contractele sunt atribuite fără asigurarea principiilor de transparență și concurență în achizițiile publice, așa cum prevede legea. În același timp, reprezentanții companiilor câștigătoare de licitații se răsplătesc generos cu partidele din care fac parte șefii instituțiilor publice care au oferit resursele financiare.
Investigația integrală poate fi citită aici.
13.„Cadoul” Guvernului pentru nou-născuți: hăinuțe de calitate dubioasă, la prețuri exagerate
Hăinuțe la prețuri exagerate și de calitate îndoielnică a oferit Guvernul, în ultimile cinci luni, drept cadouri pentru nou-născuți, în cadrul Campaniei „O nouă viață”. Firma care a câștigat licitația este specializată în IT și ar fi făcut economii de peste opt milioane de lei în urma îndeplinirii acestui contract. În timp ce experţii afirmă că banii publici au fost irosiţi în van, ministerul de resort afirmă că nu sunt probleme.
Investigația integrală poate fi citită aici.
