La finele lunii februarie s-au împlinit 100 de zile la învestirea Guvernului Chicu. Este un termen scurt pentru a vorbi despre rezultatele guvernării ale unui executiv, însă putem face anumite deducții privind activitatea acestuia. Analiza activității Guvernului Chicu reiese din două aspecte: funcțional și al rezultatelor, constată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, analistul IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.
Aspectul funcțional se referă la modul în care acest Guvern își exercită atribuțiile. După instituirea Guvernului Chicu s-a creat o practică de comunicare între instituțiile statului când luni la președinție, șeful statului, Igor Dodon îi convoacă pe spicherul Parlamentului și pe prim-ministru pentru a le da indicații ce trebuie aceștia să facă. Nu este o practică care decurge din logica instituțională de funcționare a principalelor instituții ale statului, dacă e să ne uităm la atribuțiile constituționale ale fiecăreia dintre ele.
„În conformitate cu art. 96 din Constituția Republicii Moldova, Guvernul are atribuția de a realiza politica internă și externă a statului, conducându-se de programul de guvernare adoptat de Parlament. Totodată, dacă e să ne referim la atribuțiile șefului statului atunci, în conformitate cu art. 77, acesta este garantul suveranității și integrității Republicii Moldova. Diferența este că Guvernul este cel care realizează politica executivă a statului, iar șeful statului nu este altceva decât garantul simbolic al instituțiilor statului. Ba mai mult, nicăieri în Constituție nu este scris că președintele țării are atribuții executive. Practica ședințelor de luni dintre șeful statului, premier și spicher depășește limitele constituționale. Este o practică defectuoasă, care mai degrabă face ca Republica Moldova să funcționeze ca o republică prezidențială și nu ca una parlamentară, cum este scris în Constituție. Șeful statului, în conformitate legea supremă, are anumite atribuții sporite în domeniul politici externe și apărării. În rest, președintele țării are prerogative simbolice în designul instituțional al statului Republica Moldova”, a explicat Ion Tăbârță.
În ceea ce privește aspectul rezultatelor, potrivit analistului IDIS Viitorul, premierul Chicu a vrut să vină în Parlament cu raportul de activitate, însă această apariție a lui în legislativ nu a fost anunțată din timp. În rezultat, partidele din opoziție i-au zădărnicit prezentarea raportului prin blocarea tribunei Parlamentului. În raportul publicat pe pagina oficială a Guvernului, care conține 12 obiective, totul este foarte frumos. Din punctele acestor obiective vedem că ele, fie au fost realizate, fie sunt în curs de realizare. Totuși, conținutul raportului este de ordin tehnic și puțin palpabil pentru cetățeanul de rând. Or, actualul Guvern, care s-a numit tehnocrat, a spus că este unul social. Însă din punct de vedere al politicilor sociale, economice și financiare acest Guvern are multe restanțe.
Referindu-ne la aspectele sociale, executivul a aprobat majorarea călătoriilor interurbane, ceea ce nicăieri nu este convenit în programul de guvernare. Sunt multe neclarități privind indexarea pensiilor, care trebuia, în conformitate cu cele promise, să fie făcută de două ori pe an, dar de fapt este cu mult sub promisiunile șefului statului și ale executivului.
„Pe dimensiunea externă, Republica Moldova este izolată aproape în totalitate de partenerii externi. Chișinăul a pierdut din dinamica relațiilor cu UE pe care le-a avut în timpul Guvernului Sandu. În prezent, relațiile cu UE sunt în stand-by, iar cele cu statele vecine – România și Ucraina – practic, sunt înghețate. Pe de altă parte, se atestă o dinamică în relația cu Federația Rusă, însă nu este clar dacă această dinamică e în interesele naționale ale Republicii Moldova sau este pentru îndeplinirea anumitor puncte de pe agenda geopolitică a Moscovei. Așa numita politică echilibrată a șefului statului nu înseamnă altceva decât reorientarea vectorului extern al Republicii Moldova dinspre Vest spre Est”, a spus Tăbârță.
Acest Guvern nu a realizat progrese nici pe dimensiunea transnistreană. Ba mai mult, la începutul anului Chișinăul a intrat într-un anumit conflict privind circulația transportului în stânga Nistrului. La capitolul aspecte economice, în continuare avem acele scheme gri care au fost în timpul guvernării oligarhice a lui Plahotniuc. În plus, avem o serie de proiecte economice învăluite în mister. Este vorba de renumitul credit de 500 mil. USD, care nu este clar în ce condiții va fi oferit. Avem și acea inițiativă cu dezvoltarea infrastructurii aeroportuare prin construcția a încă două aeroporturi, dar și inițiativa de privatizare a „Metalferos”.
Analistul IDIS Viitorul, Ion Tăbârță a concluzionat că Guvernul Chicu a dus funcționalitatea instituțiilor statului pe o dimensiune care nu se înscrie în normele procedurale constituționale, și anume, când șeful statului, depășindu-și prerogativele, conduce executivul. Totodată, așa numitul Guvern social-economic al dlui Chicu întârzie să vină cu rezultate concrete pentru cetățenii simpli.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
