Dezvoltarea sectorului energetic a cunoscut în ultimii 20 de ani o dinamică accentuată în direcția consolidării securității energetice prin dezvoltarea capacităților de producere la nivelul statelor care s-au confruntat cu problema aprovizionării populației cu energie sigură și accesibilă. În acest sens, valorificarea surselor de energie regenerabilă a constituit o prioritate pentru țările care nu dispun de suficiente resurse fosile de energie, dar au și anumite angajamente politice de mediu. La nivel țărilor membre ale Comunității Energetice din care face parte și Republica Moldova, începând cu anul 2010 au fost agreate obiective comune în ceea ce privește dezvoltarea sectorului pentru a consolida eforturile în vederea sporirii securității energetice, dar și atenuarea impactului sectorului energetic asupra mediului. Astfel, pentru anul 2020 a fost stabilit un obiectiv țintă de 20% a energiei regenerabile în consumul final brut și realizarea unei ponderi de 10% a energiei electrice în consumul final brut.
Progresele obținute pe parcursul acestei perioade au fost diferite de la o țară la alta, acestea fiind condiționate de factorii politici, economici și sociali, care în unele cazuri au devenit realizări ce depășesc obiectivele stabilite, iar în altele progresele sunt foarte modeste.
Obiectivul de 20% a ponderii energiei regenerabile în Republica Moldova
Ca și alte țări din Comunitatea Energetică, Republica Moldova și-a asumat în 2012 obiectivul de 20% ponderea energiei regenerabile în consumul final brut și 10% ponderea energiei regenerabile în consumul de electricitate. Ulterior, ținta de 20% a fost redusă la 17% ca în anul 2016 urmare a contabilizării biomasei utilizată preponderent în mediul rural la încălzire să fie raportat ca realizat 26%. La capitolul energiei electrice regenerabile rezultatele sunt foarte modeste. Deși în perioada anilor 2009-2018 au fost instalate centrale de producere a energiei electrice regenerabile ce însumau 36.7 MW, împreună cu centrala hidroelectrică de la Costești construită în anul 1978 ce are capacitatea de generare de 16 MW, volumul produs al energiei raportat la consumul final era puțin peste 2% în anul 2018.
Situația dată își găsește explicația în progresele slabe în ceea ce privește dezvoltarea sectorului energetic în Republica Moldova de la obținerea independenței până în prezent. În această perioadă practic nu au fost construite noi capacități semnificative de generare a energie electrice, dar nici nu a fost realizată interconexiunea cu sistemul energetic european prin intermediul României. Din volumul total de energie electrică consumată, mai puțin de 20% sunt generate de centralele locale vechi. Din capacitățile de generare locală ce însumează 327 MW, aproximativ 11% le reprezintă centralele de producere a energiei electrice regenerabile și 5% cea hidroelectrică.
România o depășește pe Germania la producerea energiei electrice regenerabile
O asemenea arhitectură a sistemului energetic face dificil din punct de vedere tehnic integrarea unor capacități mai mari de generare a energiei regenerabile, așa cum se întâmplă în Austria, care în anul 2018 a ajuns în topul țărilor cu cea mai mare pondere a energiei electrice regenerabile în consumul final unde din capacitățile totale de generare a energiei electrice regenerabile 35% sunt de proveniență hidro, 32% eoliană, 23% solară și altele. Astfel, țările care dispun de capacități importante de generare a energiei hidroelectrice dispun de un avantaj tehnic în ceea ce privește integrarea altor surse de energie regenerabilă, fiind mai simplu și mai puțin costisitor balansarea întregului sistem în perioadele când energia vântului sau cea a soarelui fluctuează. Același lucru este valabil și în cazul României, care în anul 2018, conform datelor Oficiului European pentru Statistică, devansează Germania la capitolul producerii energiei electrice regenerabile, generând aproximativ 28% din energia electrică cu ajutorul centralelor hidroelectrice. Mai mult ca atât, piața de energie electrică din Romania se confruntă în unele perioade cu situații în care volumul de energie regenerabilă este atât de mare încât creează probleme sistemului electroenergetic, fapt ce provoacă căderi de prețuri semnificative la energia electrică. În unele țări precum Austria, Belgia sau Slovacia prețurile la energia electrică ajung din această cauză să devină negative, adică producătorii plătesc cumpărătorilor/consumatorilor pentru ca aceștia să consume energia în momentele când aceasta este în surplus.
Citește opinia integrală a lui Ion Muntean în Buletinul Informativ al proiectului „Eficientizarea iluminatului public în orașul Călărași – Licurici în inima Codrilor”.
Buletinul Informativ apare în cadrul proiectului „Eficientizarea iluminatului public în orașul Călărași – Licurici în inima Codrilor”, implementat de Primăria orașului Călărași, în parteneriat cu IDIS „Viitorul”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul programului UE „Convenţia primarilor - proiecte demonstraționale" (CoM-DeP).
***
Pentru mai multe informații, contactați Ofițerul de presă al proiectului, Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
Inițiativa EU4Energy acoperă tot sprijinul UE ce vizează îmbunătățirea furnizării energiei, a securității energetice și conectivității, precum și promovarea eficienței energetice și a utilizării resurselor regenerabile în țările Parteneriatului Estic: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. UE oferă acest sprijin prin intermediul finanțării proiectelor și programelor care contribuie la reformarea piețelor energetice și la reducerea dependenței și consumului național de energie. Pe termen mai lung, aceasta face furnizarea de energie mai fiabilă, transparentă și accesibilă, reducând astfel deficitul energetic și facturile la energie atât pentru cetățeni, cât și pentru sectorul privat. Mai multă informație pe: www.EU4Energy.eu.
