Zilele acestea se împlinește un an de la fuga lui Vladimir Plahotniuc din Republica Moldova. Acum un an, în perioada 8-15 iunie, am avut dualitatea puterii. La acea vreme era stare de incertitudine ce se va întâmpla mai departe. Însă până la urmă acel consens geopolitic între marii parteneri ai Republicii Moldova – SUA, Federația Rusă și UE – l-au determinat pe Plahotniuc să plece. În așa mod regimul lui Plahotniuc a căzut și mulți sperau că Republica Moldova va reveni într-o albie de dezvoltare democratică, în conformitate cu normele și principiile unei democrații moderne de tip european. Acest lucru nu s-a întâmplat. Ba mai mult, situația social-economică s-a înrăutățit, constată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic” expertul în politic de la IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.

Democrația moldovenească mai are mult până a ajunge la un anumit nivel de dezvoltare. Trebuie să recunoaștem că inițial era foarte multă eforie care nu avea un substrat real. Or, acel consens geopolitic dintre marile puteri a  stat la baza coaliției atipice dintre Blocul ACUM și PSRM. Componenta de baza a acelei coaliții a fost PSRM. Un partid care în esența sa nu este un unul democratic și unul care își dorește parcursul european al Republicii Moldova. Acesta este un proiect politic pro rus, susținut și promovat pe intern până atunci de către Vladimir Plahotniuc. Asta deși PDM cu PSRM erau rivali politici, în realitate PSRM era un subordonat politic al PDM. După alegerile parlamentare din iarna anului trecut, negocierile care se purtau erau pentru un Guvern social-democrat sub denumirea de pro Moldova. Până la urmă, acestui scenariu i s-a împotrivit Federația Rusă. Moscova știa foarte bine că atât timp cât Plahotniuc va fi la cârma Republicii Moldova, proiectul  politic în frunte cu Igor Dodon nu avea șanse de afirmare ci va fi subordonat democraților. De aceea, în acel joc de șah geopolitic, despre care vorbește Igor Dodon, el a fost un instrument, și dacă a jucat cineva, aceasta a fost Federația Rusă pentru înlăturarea lui Plahotniuc.

„La acea vreme, toți așteptau eliberarea instituțiilor statului. Ba mai mult, am avut și o declarație privind eliberarea instituțiilor din captivitate. Entuziasmul era prea mare. PSRM nu-și dorea un astfel de scenariu, partidul avea propriul joc politic cu indicații geopolitice de la Moscova. Or, în scurt timp după plecarea lui Plahotniuc au început discuțiile din culise dintre PSRM și PDM pentru înlăturarea Guvernului Maiei Sandu. Acel Guvern a avut o prestație foarte bună și a fost apreciat de partenerii de dezvoltare chiar dacă au fost comise anumite greșeli și neglijate anumite aspecte social-economice. În context, acest lucru a stârnit mai multe critici din partea PSRM prin lansarea așa-numitor „torpede” de către Igor Dodon. Executivul a neglijat aceste aspecte și s-a concentrat pe reforma justiției, iar Igor Dodon împreună cu PSRM a fost interesat să preia controlul puterii. Pe acel fundal, Igor Dodon a pregătit în culise schimbarea Guvernului și aștepta momentul prielnic, care a venit imediat după alegerile locale, iar pretextul au fost procesul de numire a Procurorului General. Până la urmă, deputatul socialist, Vasile Bolea a rupt acel acord de coaliție, iar în două zile a fost instaurat un nou Guvern. „A fost botezat” Guvernul personal a lui Igor Dodon, condus de consilierul său în domeniul de finanțe publice, Ion Chicu, care a fost ministru în Guvernul democraților. Deși s-a autointitulat un Guvern tehnocrat, acesta a încercat să prioretizeze acțiunile pentru creșterea ratingului personal a lui Igor Dodon pentru alegerile prezidențiale din toamna acestui an”, a explicat Ion Tăbârță.

COVID-19, potrivit lui Ion Tăbârță, a developat limitele și populismul acestui executiv. Deși s-a încercat captarea democraților în actul de guvernare, lucrurile au mers din rău în mai rău. Pandemia este gestionată dezastruos. Nu s-a adoptat un plan clar de atenuare a impactului economic și social. În plus, acele relaxări lansate după starea de urgență nu s-au făcut după un program clar. Iar acest lucru a dus la faptul că la începutul verii, Republica Moldova a înregistrat cea mai mare rată pe cap de locuitor a îmbolnăvirilor de la începutul pandemiei. În această situație se cere o abordare total nouă, poate chiar un nou Guvern. Însă, deocamdată nu este clar până la capăt care sunt forțele politice din Parlament, cu unele excepții, care sunt capabile să-și asume actul guvernării. Or, dacă sunt aceste forțe politice, nu este clar dacă acest Guvern va fi susținut de întreaga opoziție parlamentară.

Ion Tăbârță a concluzionat că la un an după plecarea lui Vladimir Plahotniuc și de la căderea regimului oligarhic schimbări au avut loc, însă nu conform așteptărilor care erau la acea vreme. Situația social-economică a rămas precară. Ba mai mult, Republica Moldova a fost lovită de pandemie. Populismul în rândul politicienilor a rămas același. Este vorba acțiunile de PR ale lui Igor Dodon cu vizite în teritoriu, care au rămas de pe vremea guvernării democrate. Totodată, nu putem spune că instituțiile statului au fost eliberate din captivitate, dar trebuie să recunoaștem că anumite instituții au scăpat de sub menghina politicienilor. Este vorba de Curtea Constituțională care nu mai este subordonată politic, cu toate tentativele de a pune presiune pe această instituție și a o controla politic de către Dodon. Cea mai importantă concluzie este că orice regim, cât de migălos nu ar fi fost construit el, până la urmă cade. Experiența lui Plahotniuc ne învață că cine nu are veni în locul lui – în prezent avem o guvernare oligarhico-cleptocratică în frunte cu Dodon – această guvernare va cădea. Iar acel aer al libertății care va veni după căderea acestui regim poate crea noi condiții pentru a restarta Republica Moldova, cu noi posibilități pentru a se merge la o altă etapă în dezvoltare.

Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.