Ezitările sau ignoranța unor zvonuri nu înseamnă neapărat cenzură. O redacție media poate decide asumat netirajarea anumitor lucruri dacă aceastea alimentează o panică artificială în societate. În același timp, și o știre falsă poate fi punct de pornire pentru o știre ca la carte, cum ar fi una despre demontarea unui fals lansat de un politician. Nu există un șablon pentru o știre. Fiecare informație suspectă trebuie să fie tratată individual. Sunt câteva dintre tezele împărtășite de către jurnalistul de televiziune, Ruslan Grabari, formatorul sesiunilor 13 și 14 al programului de instruire privind gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial, desfășurate miercuri, 7 iunie 2023, în format online.

Vorbind despre rolul jurnaliștilor în combaterea dezinformării, jurnalistul de televiziune a menționat că de-a lungul celor 30 de ani de independență ai Republicii Moldova, dezinformarea și știrile false s-au dezvoltat probabil mai bine ca independența țării. Potrivit jurnalistului, și în perioada sovietică am avut știri false, jumătăți de adevăruri, manipulare etc. un exemplu din această perioadă fiind catastrofa de la Cernobîl, când oamenilor li s-a spus de la televizor că sunt câțiva răniți, câțiva zeci de oameni spitalizați, că nu este nici un mort, că nu s-a întâmplat nimic, că toată lumea trebuie să muncească și că autoritățile știu ce au de făcut, ca peste un timp să aflăm că am avut cea mai gravă catastrofă nucleară pe care a vazut-o vreodată pământul.

„Acesta este doar un exemplu atunci când statul nu a spus adevărul și poate mii de vieți erau salvate dacă la timp se comunica și se luau măsurile necesare. Atunci, câteva săptămâni nu s-a recunoscut nimic, iar noi și astăzi suntem uimiți de amploarea acelei catastrofe. Este doar un exemplu despre ceea ce se întâmplă atunci când se ascunde adevărul”.

Jurnalistul a mai spus că începutul anilor 90 a fost perioada de tranziție a știrilor false, când a plecat dezinformarea, controlul statului asupra știrilor și a venit modelul de jurnalism democratic, european, civilizat, primele crâmpeie de jurnalism așa cum trebuie să fie, știri care răspundeau la toate întrebările și nu lăsau semne de întrebare, știri din două surse, ceea ce nu a fost până în anii 90. Încă nu apăruse informația falsă sau nu avea o amploare atât de mare.

„Am început să facem jurnalism de calitate. Învățam din mers, mai eram restanțieri, dar era bine. A apărut online-ul, tot mai multe portaluri de știri, care au început să facă concurență televiziunilor. A urmat ceea ce mai avem astăzi, telegram, tik-tok și multe alte instrumente. Toată această dezvoltare nu doar a creat o concurență televiziunilor, dar a poluat foarte mult spațiul informațional. Omul este derutat, nu mai știe ce să creadă. Prin urmare, parcă apare o misiune nouă a jurnalistului, când ar trebui să fie un gardian nu doar al societății, nu doar puterea a patra în sensul că trebuie să stea doar cu ochiul pe autorități, dar trebuie să dea și peste nas autorităților atunci când fură, când nu respectă drepturile omului etc.”

Ruslan Grabari este de părere că jurnaliștii trebuie să stea și la paza acurateții fluxului de știri. Acesta este prezentul. Inteligența artificială se dezvoltă cu pași galopanți. Dacă acum deja avem roboți care scriu fake-uri, distribuie automatizat știri false, ne punem întrebarea ce o să se întâmple și ce o să fie atunci când vei întreba ChatGPT ce ste fals și ce este adevărat. El o să fie singur derutat și nu o să știe ce să facă. „Trebuie să inventăm și instrumente de filtrare ca să alegem grâul de nighină, ca să înțelegem foarte bine ce este adevărat și ce este fals”.

Totodată, formatorul a menționat că media în general este cu un pas în urmă. Fake-urile merg în față, iar abundența de știri false, de fake, naște propagandă, ale cărei efecte sunt dezastruoase. Propaganda a născut al doilea război mondial, holocaustul, iar cel mai actual exemplu de propagandă este războiul Federației Ruse contra Ucrainei.

„Cei care scriu în fiecare zi știri trebuie să fie responsabili și conștienți de faptul că fiecare cuvânt din știre cântărește ceva. Dacă vom fi responsabili, dacă nu vom face concluzii, nu vom veni cu judecăți de valoare, cu expuneri de păreri, omul va cântări cele auzite dacă i se va oferi și a doua opinie, de ce nu și a treia. Noi suntem acei care transmitem informația astfel încât omul, telespectatotul, să fie informat, pentru că doar un telespectator informat poate să-și facă concluziile potrivite, poate să aibă o gândire critică și să ia deciziile corecte”.

„Astăzi la televizor vedem un război psihologic, când ni se impune ceva, este o spălare de creier a populației, cu un scop oarecare. De aceea, particip la aceste sesiuni de instruire ca să știu cum să mă protejez de dezinformare, de propagandă, pentru că azi este o stare de lucruri, mâine poate fi una și mai gravă și nu vom ști cum să ne ajutăm pe noi înșine, dar noi avem elevi pe care îi pregătim către viață, creștem generații de oameni, care sunt expuși unui pericol și suntem mai responsabili”, a menționat Lilia Toderica, profesoară, participantă a programului.

„Din data de 24 februarie 2022 tot mai mulți oameni se întreabă: cum este posibil un război în inima Europei în sec. XXI? Ulterior a apărut o altă întrebare, mai dureroasă: cum este posibil ca un număr atât de mare de oameni să susțină un război atât de rușinos? Răspunsul se găsește în tehnicile de propagandă, de dezinformare, utilizate profesionist de agenții unui stat agresor. În acest context, abilitarea cetățenilor este deja o necesitate”, crede Irina Bejan, la fel, participantă la program.

Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.

--------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .