În acest an, Republica Moldova va plăti, pentru dobânda creditelor interne și externe, o sumă dublă față de anul trecut și incomparabilă cu oricare altă perioadă din istorie. Veniturile bugetare, în acest an, sunt într-o situație critică. Împrumuturile interne, la care guvernarea a recurs în acest an, sunt cea mai proastă soluție, deoarece sunt foarte scumpe. Granturile, care sunt cea mai bună soluție, în afară de cele politice, granturi pe proiecte nu prea sunt. Împrumuturile pe extern, care sunt și ele o soluție potrivită, în acest an, din păcate, lipsesc. „În consecință, vom plăti o sumă fără precedent pentru dobânzi la creditele interne în special, iar bugetul nu se va realiza cu circa 1 miliard de lei”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 20 octombrie, în emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Veaceslav Ioniță spune că Republica Moldova din 1999 și până în prezenta a fost beneficiară a mai multor granturi venite de la partenerii externi. În 2014, cel mai bun an din istoria granturilor de care a beneficiat Republica Moldova, au venit 4,05 miliarde de lei. În 2022, un alt an favorabil, au venit din granturi 4,54 de miliarde de lei. „Toți banii, care au în spatele lor suport politic, care s-au dat necondiționat pentru criza refugiaților, pentru criza energetică, pentru acțiunile de securizare a țării, au venit destul de bine. Puterea politică a președintelui permite ca în Republica Moldova să vină bani. Peste acești bani, bani din scrierea de proiecte, prin negocieri, prin convingerea partenerului că avem nevoie de bani, practic nu a venit nimic. Am ratat niște oportunități enorme”, a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, 2014 a fost anul când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și a fost primul an când a primit asistență, sub formă de granturi, pentru a dezvolta infrastructura țării. În 2022 a primit bani din partea Uniunii Europene legat de războiul din Ucraina, legat de criza energetică. „O parte considerabilă de bani vin pentru Republica Moldova dar nu doar în bugetul de stat, dar și prin diverse proiecte. Republica Moldova primit de la țările din UE, din SUA, de la țările dezvoltate, în ultimii 20 de ani circa 2,2 miliarde de dolari”, a spus expertul.
Economistul susține că Republica Moldova, fiind o țară slab dezvoltată, ar avea nevoie de un efort financiar, ca să-și dezvolte infrastructura, de circa 10% din Produsul Intern Brut (PIB). La valoarea leului de astăzi - circa 30 de miliarde lei, bani pe care bugetul de stat nu-i are în acest sens și ar trebui să vină din exterior. „Raportat la PIB, de la 1,7% în 2013 la 3% în 2014, după ce a fost semnat Acordul de Asociere, a crescut suportul financiar extern. Trebuia să crească continuu spirjinul financiar extern, dar a avut loc jaful bancar, care ne-a prăbușit și am rătat sume enorme. În 2015 am primit 2 miliarde de lei, dar am ratat 2,4 miliarde de lei. În 2016 a primit 1,4 miliarde de lei, dar am ratat 3,5 miliarde de lei. În 2020 am primit 600 de milioane de lei, dar am ratat 5,6 miliarde de lei. Din 2015, după jaful bancar, și până în prezent, s-au ratat, sub formă de granturi, 39,2 miliarde lei. Partenerii nu au vrut să aibă de a face cu o țară unde se fură miliarde de lei și nimeni nu pățește nimic”, susține expertul.
Potrivit economistului, în 2010 au fost 321 de milioane de dolari suport financiar extern, dintre care granturi de 155 de milioane de dolari, iar împrumuturi – de 167 de milioane de dolari. Din 2010 și până în 2014 au dominat granturile. În 2014 granturile au fost de 288 de milioane de dolari, iar împrumuturile – de 102 milioane de dolari. În total, 390 de milioane de dolari suport financiar extern. Între 2010-2020 granturile au dominat în fiecare an. După 2020 lucrurile s-au schimbat. „Anul trecut am avut un suport financiar extern de 936 de milioane de dolari. Granturile au fost 240 de milioane de dolari, iar împrumuturile - 696 de milioane de dolari. Chiar dacă au dominat împrumuturile, este bine. Împrumuturile externe sunt mai ieftine decât cele interne. Anul trecut, am avut, pe intern, cea mai mare dobândă din ultimii ani și anul trecut a fost unicul an când împrumuturi interne nu s-au luat, dar s-au întors împrumuturile externe pentru a diminua șocurile de plăți mari. Peste 20% a fost dobândă bancară plătită pentru pentru creditele luate pe internet anterior”, a spus economistul.
Analistul economic declară că în 2023 situația este inversă. Deficitul bugetar, anul trecut, în primele opt luni a fost de 3,8 miliarde lei, în acest an – de 10,8 miliarde de lei. Guvernul se împrumută din greu pe intern. Granturile au fost foarte puține, la fel și împrumuturile externe. Bugetul se execută din împrumuturile de pe internet, pentru care se plătesc dobânzi enorme. În astfel de contexte, suportul financiar extern este salutabil, nu numai când vorbim de granturi, dar și când vorbim de împrumuturi. Dobânda la împrumuturile externe este cu mult mai mică. În acest an, până la luna septembrie, dobânda internă este de 39 de miliarde lei, cu 4,5 miliarde de lei mai mult de cât a fost întreg anul 2022, când s-au plătit 34,5 miliarde de lei.
„În luna iulie, acest an, pentru prima dată în istoria țării datoria Guvernului depășit 100 de miliarde lei și a fost 101,2 miliarde de lei. Datoriile interne cresc. Până în 2015, datoria externă era 55%, iar 40-45 % - datoria internă, care este mai scumpă și bugetul de stat plătește mai mult. După jaful bancar, a crescut datoria internă și s-a ajuns la 70%. În 2022, pentru prima dată s-a reușit să se împrumute ieftin pe extern, ca să fie întoarsă datoria pierdută. În 2023, din pacate, cheltuieli avem foarte mari, iar veniturile sunt foarte mici. Pe extern nu ne putem lua împrumuturi, împrumutăm la greu de pe internet, la o dobândă foarte mare și vom plăti enorm pentru acest lucru. Avem nevoie de sprijin extern pentru că Republica Moldova se află într-o mai dificultate”, a declarat economistul.
Veaceslav Ioniță afirmă că pentru creditele externe, începând cu 2016, Republica Moldova achită, în mediu, anual, de la 1% la 1,5%. Datoria internă, în cei mai buni, a costat 4,5% anual. De trei ori mai scump. În acest an, avem cea mai mare dobândă. Deservirea datoriei interne va costa bugetul de stat- 11,3%. Mai scump de opt ori decât dobânda externă. De pe extern nu s-a luat împrumuturi deloc. Doar de pe intern. Anul trecut s-au plătit 2,7 miliarde lei pentru dobânzile datoriilor, dintre care 2,2 miliarde de lei pentru datoria internă și 600 de milioane de lei pentru datorie externă. În acest an, vom plăti 5,3 miliarde de lei pentru dobânzi. Investițile Guvernului în opt luni ale anului au fost de 800 de milioane de lei, iar plata dobânzii – de 3,5 miliarde lei. Din cele 5,3 miliarde de lei, pentru dobânzile creditelor interne vor merge 4,4 miliarde lei, pentru al creditelor externe - 900 de milioane de lei. În acest an, avem de plătit pentru dobândă la creditele luate de către Guvern o sumă dublă față de anul trecut și incomparabilă cu oricare altă perioadă din istoria Republicii Moldova”, a afirmat expertul.
Expertul a menționat că veniturile bugetare în acest an, în primele opt luni, au 6,5% creștere. La inflația pe care am avut-o de 20%, acest lucru înseamnă că venituri sunt mai mici decât anul trecut. TVA doar 3,9% creștere. Astfel, continuă tradiția de a avea încasări din TVA în valori reale negative. „În acest an, în primele opt luni, granturile au fost cu 24% mai mici decât anul trecut. Veniturile au crescut cu 6,5%, iar cheltuielile cu 23%. Eveniment că deficitul bugetar a crescut. Cheltuielile de personal au crescut cu 5,1%. Asta înseamnă că salariile la bugetari sunt mici. Prestațiile sociale – aici Guvernul a fost nevoit să ofere cu 61 % mai mult. Avem mulți pensionari, nu avem lucrători. Dobânzile creditelor au crescut cu 237%. Am plătit dobânzi de 2,4 ori mai multe decât anul trecut. La creșterea prețurilor, investițiile capitale în acest an au fost de 6,8%, cu mult mai mici decât anul trecut”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Referitor la datoria internă, economistul a remarcat că anul trecut, în opt luni, nu s-a luat niciun leu de pe intern, dar s-au întors 1,37 milioane de lei dobânzile pentru creditele precedente. În acest an, sun de 5,18 miliarde de lei datoriile interne fără datoriile luate prin hârtii de valoare de stat, fără datoriile luate de la bănci. În total, peste 6 miliarde de lei. „În acest an, vom avea ceea ce am avut în ultimii opt ani. Începând cu 2014, bugetul de stat se aprobă, dar nu se execută. Anul trecut, s-a aprobat 73,9 miliarde de lei, s-a executat 68,6 miliarde de lei. 5,4 miliarde de lei nu s-au executat. Tăiem de la investiții, de la subvenții, pe care le amânam pe următorul an și alte cheltuieli. În fiecare an, nu au fost executate bugetele de aproape 30 de miliarde de lei. Votăm cheltuieli, în special investiții, și nu se execută”, a declarat economistul.
În opinia lui Veaceslav Ioniță, Republica Moldova este într-o situație foarte fragilă, iar veniturile bugetare, în acest an, sunt într-o situație critică. Împrumuturile interne cresc. Granturile și împrumuturile externe practic nu sunt. „Bugetul, cel mai probabil, nu se va realiza cu circa un miliard de lei. Astfel, va fi un buget foarte auster, unde cheltuielile salariale sunt foarte mici, creșterea investițiilor este foarte mică. Lucrurile acestea arată că Republica Moldova are unica șansă să depășească handicapul și să se dezvolte pe baza suportului financiar al partenerilor externi. Ei din partea lor își arată sprijinul. Politic avem tot sprijinul. Urmează tehnic Guvernul să facă față acestui suport politic. Se creează impresia că Președenția merge cu avionul, iar guvernul cu căruța și în direcția opusă. În felul acesta e foarte greu să asiguri și să-ți onorezi toate obligațiile față de cetățeni”, a conchis Veaceslav Ioniță.
-----------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
