Anul 2023 a fost un an de recuperare economică, mult mai lentă decât s-a dorit. Lucrurile nu au mers atât de bine cum ar fi trebuit să meargă. Tot ce se vorbește cu referire la creșterea economică din acest an, se are în vedere recuperare economică. „Creștere este atunci când urci și urci, dar când ai căzut într-o groapă, tot ce faci este să ieși din groapă”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 29 decembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, Produsul Intern Brut (PIB) în acest an, cel mai probabil, va avea o creștere de 2%, care este una modestă și nu înseamnă practic nimic. PIB din 2020 și până în prezent, a avut fluctuații pe care nu le-a avut niciodată. În 2020 s-a dus în jos cu 8,3%. În 2021 – în sus cu 13,9%. În 2022 – din nou în jos cu 5,9%, iar în 2023 începe din nou să se ridice. Calculat la situația din 1989, astăzi PIB Republicii Moldova este la nivelul de 74,8 % față de cel din 1989. „Suntem una dintre puținele țări din spațiul ex-socialist care încă nu a reușit să recupereze PIB-ul. Mai rău decât în Republica Moldova este în regiunea separatistă transnistreană. Acolo PIB-ul este, în prezent, într-o situație și mai catastrofală. PIB-ul lor este la nivelul de 32,3% din potențialul pe care l-au avut în 1989”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul spune că salariul în acest an este în creștere și nominal și real. Ținând cont de faptul că inflația a scăzut în acest an destul de puternic, cel mai probabil salariul mediu va fi în 2023 de 12450 de lei.  În 2020 a fost o creștere salarială de 9,4%. În 2021 a scăzut cu 0,8%. În 2022 a mers în jos cu 10,7%, iar creșterea de 13,5% din acest an nu este creștere, dar recuperare. Salariul în 2023 va avea aceeași putere de cumpărare ca în anul 2020. În regiunea separatistă transnistreană, salariul va fi în acest an de 7011 lei. „Deși, puterea de cumpărare a banilor lor este mai mare, totuși în stânga Nistrului produsele de larg consum sunt mai scumpe. Și inflația este mai mare. Cât privește alte servicii de bază: energie electrică, gazul, sunt mai ieftine. Dar omul nu trăiește doar cu gaz și energie electrică”, a spus expertul.

Referitor la inflație, economistul susține că Republica Moldova a avut până la 34% anual rata inflației în trimestrul III din 2022. Cel mai mare șoc inflaționist din ultimii 20 de ani. Acest an, cel mai probabil, va fi finalizat cu 5,4% nivelul inflației. În trimestrul trei din acest an a fost chiar și o scădere de prețuri. Ultima scădere de prețuri a fost în trimestrul trei din 2020. În 2021 au crescut prețurile. În 2022 și mai mult. Prețurile au început să crească mai puțin din trimestrul patru din 2022. Continuând, inclusiv, pe parcursul anului 2023 și ajungând la 5,4% în trimestrul patru din acest an. „Prețurile au crescut constat, însă cu un tempou mai lent față de trimestrul patru din 2022. În luna mai, 2023, prețurile au fost mai mari cu 55,8% față de 2020”, susține economistul.

Analizând starea de lucruri din industrie și agricultură, analistul economic declară că în acest an, cel mai probabil, valoarea producției agricole și industriale va fi de 132 de miliarde lei: agricultura - 47 de miliarde de lei, iar industria - 85 de miliarde de lei, sub nivelul anului 2021, când a fost de 137,6 miliarde de lei: 85,3 miliarde de lei producția idustrială și 52,3 miliarde de lei – producția agriculă. „Referitor la agricultură, nu vom ajunge la nivelul anului 2021 deoarece recuperarea din acest an este cu mult mai slabă decât căderea de anul trecut. În agricultură, în acest an, avem o creștere de 27%, după o cădere enormă în 2020, care a fost un an catastrofal pentru agricultură. După 33 de ani de independență, încă nu am ajuns la nivelul anului 1991, când valoarea producției industriale a fost de 105,1 miliarde de lei, iar a celei agricole – de 52,8 miliarde de lei. Încă în următorii ani vom folosi pentru agricultură noțiunea din recuperare și vom vorbi despre creștere economică după ce vom depăși valoarea industriei și agriculturii din 1986/1987”, a declarat analistul economic.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2018 a fost o creștere a producției agricole de 3%. În 2019 a fost o scădere de 2%. În 2020 s-a prăbușit cu 27,1%. Anul 2021 a fost cel mai bun an din istoria țării pentru producția agricolă, înregistrând o creștere de 58%. În 2022 a fost, din nou, prăbușire, de 29,2%. În acest an se va înregistra o creștere de 27% și va fi la nivelul anului 2018. În 2019, creșterea producției industriale a fost de 2%, scăzând cu 5,5% în 2020. Crescând cu 12,1% în 2021 și scăzând, din nou, cu 5,1% în 2022. În 2023 este estimată o creștere de 5% și va ajunge aproape de nivelul din 2019. „Practic acești ani au fost ani de zbucium. Nu mai știu altă perioadă din istoria țării atât de complicată”, a spus Veaceslav Ioniță.

Referindu-se la ramura construcției, expertul a spus a fost o creștere de 13% în 2015. În 2016 și 2017 s-au înregistrat descreșteri de 8,4% și 9,6%. Abia în 2018 s-a înregistrat o creștere de 6,8%. Către 2019 a urcat la 25,5%, iar în 2020  - plus 11,8%. În 2021 a reușit cea mai mare performanță – plus 33%, ca un an mai târziu să aibă o scădere de 33,3%. „În acest an ramura construcției este în declin cu 20%. În prezent, ramura gâfâie, dar nu moare. În 2023 suntem sub nivelul anului 2015. 2/3 din toată bogăția moldovenilor se află în locuințe. Oamenii trimit acasă remintețe în special să procure locuințe. Dacă nu se va întreprinde nimic se va pierde irecuperabil această ramură”, a spus expertul.

Transportul de pasageri, potrivit economistului, a suferit cel mai mult în 2020. Recordul de pasageri transporați a fost în 1990, de 8,9 miliarde de persoane per kilometru. Ramura s-a prăbușit la 2,4 miliarde de pasageri per kiloemtru în 2000. A crescut treptat la 6,7 miliarde de pasageri per kilometru în 2019, iar în 2020 s-a prăbușit la 2,9 miliarde de pasageri per kilometru. A crescut, din nou, până la 6,3 miliarde de pasageri per kilometru în 2023. Pandemia a fost cel mai mare șoc pentru ramura transporturilor. O scădere de peste două ori. Acum se recuperează rapid, dar nu s-a ajuns la nivelul din 1990.

Analizând situația cu privire la transportul aerian, analistul economic a menționat că până la liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană în 2014, în Republica Moldova călători cu transportul aerian nu erau atât de mulți, 655 de mii de pasageri în 2014. În 2016 a ajuns la 1,6 milioane de călători. În 2020, ramura s-a prăbușit la 385 de mii de pasageri. Acum se recuperează. În acest an, numărul pasagerilor transportați pe cale aeriană este de 1,3 miliarde. Totuși, mai puțini decât până la pandemie, după ce moldovenii s-au dezamăgit în cursele avia moldovenești, care au tot anulat zbăruri.

Cu privire la transportul de mărfuri, menționează expertul, cel mai mult s-a transport în 1985 – 18,9 miliarde de tone de mărfuri per kilometru. Ramura s-a prăbușit drastic către 1995 – la 4,3 miliarde de tone de mărfuri per kilometru. Între 2006 și 2020 volumul mărfurilor transportate per kilometru nu a depășit 7 miliarde de tone. Abia în 2022 a ajuns la 7,9 miliarde de tone de mărfuri per kilometri. În acest an, este în scădere cu 400 de mii de tone, coborând la 7,5 miliarde de tone, din cauza că agricultura și industria nu a ajuns încă nivelul care a fost și nu prea este ce transporta.

Privind exportul de bunuri și servicii, Veaceslav Ioniță, a declarat că în 2015 era la nivel de 2,9 miliarde de dolari. În 2019 a crescut până la 4,3 miliarde de dolari. În 2020, pe fundalul pandemiei, a scăzut la 3,8 miliarde de dolari. În 2021 a crescut la 4,8 miliarde de dolari, iar în acest an va ajunge la 6,9 miliarde de dolari. Dacă din 2015 și până în 2022 a crescut exportul din contul bunurilor, în 2023 situația este inversă. „La bunuri vom avea o scădere de cel puțin 300 de milioane de dolari față de anul trecut când s-au exportat bunuri de 4,3 miliarde de dolari, iar anul acesta va fi de 4 miliarde de dolari. Exportul de servicii înregistrează o creștere, de la 1 miliard de dolari în 2015 la 3 miliarde de dolari în 2023. Despre 2024 putem spune cu certitudine că exportul de servicii (IT și BSS) din Republica din Republica Moldova vor depăși exportul de bunuri”, a declarat Veaceslav Ioniță.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .