Republica Moldova tot mai frecvent înregistrează fenomene climatice nefavorabile, caracterizate, în special, prin temperaturi ridicate. Anual cad tot mai puține precipitații, iar cel mai grav este în zona de sud a țării. Însă, impactul dezastruos este simțit semnificativ nu atât din cauza fenomenelor naturale care au loc, dar al oamenilor, care refuză să implementeze măsuri pentru atenuarea efectelor negative. „Noi folosim doar 0,5% din toată apa care este disponibilă anual pentru Republica Moldova. Noi trebuie să ne consolidăm capacitățile de captare și utilizare a apei disponibile, să creștem de 20 de ori intensitatea de utilizare a acestei ape în agricultură”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 27 septembrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Pornind analiza sa de producția agricolă globală pe care o înregistrează Republica Moldova, Veaceslav Ioniță susține că ceea ce a influențat scăderea ei în ultimii ani sunt condițiile climatice negative. Dacă în 2021 producția agricolă globală a totalizat 48,4 mlrd/lei, în 2022/2024 – 41 mlrd/lei, atunci în 2024 este prognozat să fie de 45,3 mlrd/lei. „Agricultorii au spus deja că de când activează ei nu au avut așa an de bun ca 2021. Cu părere de rău, cred că nici nu vor avea în viitorul apropiat. Anul acesta se prognoza să fie unul bun, dar, după mine, situația va fi și în acest an destul de complicată. În 2024 producția agricolă globală va fi circa 90% din nivelul anului 2021. Factorii care influențează acest lucru este seceta și alte tipuri de condiții climatice”, a spus Veaceslav Ioniță.
Analizând cantitatea medie anuală de precipitații, expertul a declarat că în perioada 2002/2004 în partea de nord a țării au căzut 570 mm de apă, iar la sud-436 mm. Între 2020/2023 – nord-520 mm, iar la sud-423 mm. „În Republica Moldova, în ultimii zece ani a plouat cu 10% mai puțin decât acum douăzeci de ani. La sud cantitatea de precipitații este cu 20% mai mică decât în restul țării”, a declarat expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, având în față deja câțiva ani de secetă se constată că problema nu este în condițiile climaterice, dar în oameni, care nu întreprind măsuri pentru a atenua efectele negative provocate de acestea. „Problema agriculturii din Republica Moldova nu sunt condițiile meteo, nu seceta, dar faptul că nu se răspunde la secetă cu dezvoltarea sistemelor de irigare”, potrivit lui Veaceslav Ioniță.
Vorbind despre suprafețele irigate, economistul a afirmat că în 1980 în Moldova erau 280 de mii de hectare (mii/ha) cu sisteme de irigare. În 1990 – 292 mii/ha; 1995 – 309 mii/ha; 2000 – 302 mii/ha; 2010 – 228,3 mii/ha; 2020 – 222,2 mii/ha; iar în 2023 – 216,1 mii/ha. „Estimăm că 25 mii/ha sau 10% dintre suprafețele agricole, care au sisteme de irigare, sunt irigate astăzi. Circa 1% din suprafața agricolă a țării”, a afirmat economistul.
Despre cantitatea de apă utilizată pentru irigare, analistul economic a menționat că în 1980 s-au utilizat 643 de milioane de metri cubi (mln/m³). În 1990 – 898 mln/m³; 1995 – 402 mln/m³; 2000 – 50 mln/m³; 2010 – 43 mln/m³; 2020 – 50 mln/m³; 2023 – 18 mln/m³. „Republica Moldova anual utilizează 800 mln/m³ de apă, iar pentru irigare ajung 5% din acești 800 mln/m³. În prezent, în Republica Moldova, intensitatea de irigare este de 20 de ori mai mică decât a fost cândva”, a menționat analistul economic.
Analizând contextul regional privind cantitatea de apă anuală utilizată în agricultură, expertul a mai spus că Republica Moldova utilizează 28 de metri cubi la hectar (m³/ha), România – 276 m³/ha, iar Ucraina – 90 m³/ha. „Republica Moldova, care are condiții climaterice mai proaste decât România și Ucraina, având în vedere volumul de precipitații care cade anual, intensitatea utilizării apei pentru irigare este de trei ori mai slabă decât în Ucraina și de zece ori mai slabă față de România”, a spus expertul.
Analizând contextul internațional privind intensitatea utilizării apei pentru irigare în agricultură, Veaceslav Ioniță a constatat că Malta utilizează 2576 m³/ha; Grecia – 2518 m³/ha; Portugalia – 1867 m³/ha; Italia – 1816 m³/ha; Spania – 1141 m³/ha; Europa – 342 m³/ha; România – 276 m³/ha; Ucraina – 91 m³/ha; Suedia – 40 m³/ha; Republica Moldova – 28 m³/ha; iar Lituania – 25 m³/ha. „În țările de la sud, cantitatea de apă utilizată la hectar în timpul irigării este de 100 de ori mai mare decât în Republica Moldova. Republica Moldova se află la coadă alături de Suedia și Lituania, doar că Suedia și Lituania se află la nord unde au apă îndeajuns și nu au nevoie de irigare”, declară Veaceslav Ioniță.
Cu referire la cantitatea de apă disponibilă anual și cea utilizată efectiv, economistul spune că Republica Moldova dispune anual de 6340 m³/ha de apă regenerabilă și are doar 28 m³/ha de apă real utilizată. România dispune anual de 23582 m³/ha de apă regenerabilă și are 276 m³/ha de apă real utilizată. Ucraina dispune anual de 5189 m³/ha de apă regenerabilă și are 90 m³/ha de apă real utilizată. „Din cantitatea de apă pe care o are anual Republica Moldova se folosește mai puțin de jumătate de procent. 99,5% nu este folosită, se duce pe apa sâmbetei. Din totalul de apă regenerabilă anual, Republica Moldova consumă în agricultură 0,45%; România – 1,17%; iar Ucraina – 1,75%”, spune economistul.
Analizând la nivel internațional cantitatea de apă utilizată în agricultură din totalul resurselor de apă regenerabile, analistul economic menționează că în cazul Maltei este de 44,6%; al Spaniei – 17%; Grecia – 11,9%; Italia – 8,9%; Danemarca – 8,8%; Macedonia de Nord – 7,7%; Portugalia – 4,4%; Bulgaria – 3,1%; Ucraina – 1,7%; Europa – 1,3%; România – 1,2%; iar Republica Moldova – 0,4%.
Cu referire la rata de dependență de sursele externe al volumelor de apă disponibile anual, expertul a mai declarat că în cazul Republicii Moldova este de 86,6%; al României – 80%; al Ucrainei – 68,6%. „Anual 1 miliard m³de apă pleacă din Republica Moldova sau de 20 ori mai mult decât utilizăm în agricultură. Din cele 12,5 mlrd/m³ pe an, se folosește pentru agricultură doar 0,4%. Cel mai mare potențial de apă al Republicii Moldova este în două râuri. Noi nu doar că nu utilizăm apa care vine la noi pe aceste două râuri, dar noi nici apa care este generată în fiecare an pe teritoriul țării, 1 mlrd/m³, nu poate fi folosit și pleacă pe apa sâmbetei. Dacă am avea posibilitate să utilizăm apa care pleacă din Republica Moldova, 1 mlrd/m³, ar crește capacitatea noastră de utilizare a apei în agricultură de 20 de ori”, declară expertul.
Vorbind despre subvențiile oferite de către Guvern pentru irigare, economistul a afirmat că în 2013 au fost de 12,7 milioane de lei (mln/lei); în 2014 – 35,1 mln/lei; 2015 – 8,2 mln/lei; 2016 – 21,8 mln/lei; 2017 – 34,8 mln/lei; 2018 – 23,7 mln/lei; 2019 – 39,5 mln/lei; 2020 – 32,9 mln/lei; 2021 – 24,2 mln/lei; 2022 – 20,2 mln/lei; 2023 – 48,5 mln/lei; iar pentru 2024 este prognozat – 55 mln/lei, cel mai mare volum de până acum.
„Republica Moldova are nevoie pentru reabilitarea sistemelor de irigare de 2 mlrd euro. Efortul persoanelor fizice ar fi de 1,4 mlrd euro, iar al autorităților – 600 mln euro. Până astăzi autoritățile au oferit ca 20 de milioane de euro. Trebuie de 30 de ori mai mult. Asta înseamnă împrumuturi și granturi externe, contractate de către autorități. Statul nu are acești bani. Problema numărul unu în Republica Moldova sunt sistemele de irigare în agricultură. Doar să le aducem la media regională este nevoie de un efort financiar considerabil. Trebuie să le creștem de 5 ori ca să fie cât de cât bine”, spune economistul.
Despre sumele solicitate și sumele autorizate pentru irigare, Veaceslav Ioniță a specificat că în 2015 agricultorii au solicitat 13,1 mln/lei, iar autoritățile au autorizat – 8,2 mln/lei. În 2017 s-a solicitat 37,5 mln/lei și s-a autorizat 34,8 mln/lei. În 2020, suma solicitată a fost de 70,1 mln/lei, iar cea autorizată – 32,9 mln/lei. 2021: suma solicitată – 75,4 mln/lei, iar suma autorizată – 24,2 mln/lei. 2022: suma solicitată – 73,8 mln/lei, iar suma autorizată – 20,2 mln/lei. 2023: suma solicitată – 52,7 mln/lei, suma autorizată – 48,5 mln lei. „După ce au fost secete câțiva ani la rând, solicitările pentru irigare au fost cu mult peste capacitățile Guvernului de a le oferi. În acest an cred că se vor aloca 55-60 de milioane de lei. Deja 28 mln s-au alocat în prima jumătate a anului”, a spus Veaceslav Ioniță.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
