Modul în care UE își proiectează puterea sa normativă este, în opinia experților de la IDIS, un subiect de importanță vitală pentru succesul sau falimentul conceptului de Europă unită. Ceea ce află cetățenii moldoveni despre UE creează mecanisme de relaționare a societății în raport cu ideea de identitate europeană, de cultură, comportament,, aspirații și interese comune. Din acest punct de vedere, difuzarea mesajelor și discursului normativ al UE este o sarcină a Delegației UE în fiecare dintre țările Parteneriatului Estic pentru că anume prin discursuri sistematice și coerente pot fi apropiați cetățenii, ca și elitele politice și economice, de modelul european de guvernare, a narativului civilizațional al UE. Ce pot afla cetățenii moldoveni atunci când scanează mesajele Delegației UE? Ce-și doresc cetățenii să afle despre UE și cum putem fi siguri că acest discurs este comunicat în mod eficient, este efectiv și că rezonează cu așteptările publicului? Este oare UE suficient de puternică pentru a convinge cetățenii moldoveni de atracția sa într-un moment istoric în care crizele interne, recesiunea și alți factori, inclusiv de nereușită a transformărilor propuse de țările Parteneriatului Estic? Problemele enunțate au fost discutate marți 22 noiembrie, la sediul IDIS, cu participarea Progrmamului EU-STRAT, reprezentanți ai Grupului de Reacție East-StratCom al UE, Universitatea Leiden, think tankuri și media locale din RM.
”Avem o problemă - cum să facem mesajul nostru clar cât mai credibil și mai atractiv pentru populație și elitele sale? Există o mare deficiență de funcționare a statului și aceasta nu se referă doar la acuzația frecventă de capturare a sa de către diverse grupuri clientelare, dar și la faptul că acestea pot bloca reformele necesare pentru creșterea competitivității economice și sociale, descurajând populația activă, iar în consecință - lovește și în partenerii externi ai RM, în particular în Uniunea Europeană, ca putere transformativă. Grupurile de putere ilicită pot bloca sau suspenda reformele sistemice din rațiuni de supraviețuire proprie. Din cauza păstrării monopolului unor asemenea grupuri de putere până și cele mai sofisticate mecanisme de condiționalitatea și diversificarea a UE nu vor stimula schimbări sistemice dacă actorii interni, societatea, partidele democratice, nu vor obține progrese reale în raport cu obiectivele convenite cu UE. Cercetarea pe care ne-o propunem în cadrul EU-STRAT este de a identifica acești factori de blocaj, acele rețele de putere ilicită care reușesc să slăbească oir să captureze competențe ale statului, Vom folosi datele locale pentru a înțelege o problemă la nivel de concept a UE”, a explicat Igor Munteanu, directorul IDIS Viitorul.
Antoaneta Dimitrova, Profesor Asociat la Universitatea din Leiden (Olanda), Coordonator al Grupului de Lucru No.5 Soft Power în cadrul Programului EU-Strat, a prezentat primele evaluări asupra discursului Delegației UE, din care reiese că știrile despre asistența comunitară a UE dețin o pondere de 17%, știrile despre evenimentele cu caracter general– 17%, dezvoltarea economică– 11,9 și informația despre reforme – 9,9%, ceea ce vorbește despre accentele pe care Delegația le imprimă în comunicarea sa cu publicul. Totodată, ea a precizat că scopul evaluării discursului adoptat de UE în țările Parteneriatului Estic se explică printr-o anumită stare de dezorientare a publicului în raport cu relația UE față de Politica sa de Vecinătate. În opinia Antoanetei Dimitrova, ”UE are nevoie să cunoască unde se îndreaptă politica sa de vecinătate, care este viziunea și riscurile de securitate pentre țările acestei regiuni, și în ce măsură prioritățile urmărite în cadrul Parteneriatului Estic se vor păstra în următorii ani”. Ar trebui să vedem de ce mesajele UE nu sunt atât tot atât de populare precum erau acum câțiva ani în regiune, și ce așteptări au cetățenii din vecinătatea estică. UE își îndreaptă atenția către politici și reforme concrete. Acest proiect va arăta în detaliu ce se întâmplă în vecinătatea estică a comunității europene și pe ce ar trebui să pună accent UE pentru îmbunătățirea comunicării”.
La rândul său, Susanne Kiefer, Specialist pe Comunicare al Diviziunii East Strat-Com a susținut că, ”Uniunea Europeană trebuie să atingă un nivel superior în comunicarea intențiilor sale politice, consolidarea mediului presei libere, dar și în contracararea acțiunilor de propagandă și dezinformare agresivă, provenite de cele mai multe ori din partea Rusiei. Este important de a regândi strategic mesajele transmise în spațiul public de către Delegația UE și să formulăm câteva criterii în această direcție: ”Mai puține mesaje cu mai mare impact și abilitatea de a comunica într-un limbaj direct, simplu, pe înțelesul publicului țintă din Republica Moldova, dar și din alte țări ale Parteneriatului Estic”.
Ca răspuns, Ruxandra Stanciu, Ofițer de Presă și Informare al Delegației UE în RM, a subliniat că: ”puterea exemplului pozitiv și modelarea relației cu cetățenii RM sunt obiective majore al Strategiei de comunicare a Delegației UE în Republica Moldova. Se vor depune eforturi sistematice de a restabili nivelul de încredere în UE, conturarea mai clară a beneficiilor de integrare, extinderea formelor de interacțiune și a grupurilor-țintă”.
Prezenți la eveniment, mai mulți editori de presă și lideri de think tankuri au ținut să remarce că, în RM, ”se observă o exploatare abuzivă a temerilor geopolitice, factori care generează instabilitate și distrage atenția publicului de la agenda reală de reforme”, a susținut Directorul IPRE, Dl Iulian Groza. Însă, faptul că peste 80% din presa licențiată în țară folosește conținut exclusiv produs în Federația Rusă creează uriașe blocaje comunicaționale, cu impact negativ asupra proiectului de europenizare și socializare activă a populației”. Republica Moldova prea mult a fost lăsată la o parte în condițiile în care 70% dintre televiziunile din Republica Moldova fac propagandă. Pe teritoriul țării este o prezență mare a programelor rusești comparativ cu cele din UE. E necesar ca UE să susțină RM la diversificarea surselor de informare”, a conchis Ludmila Barbă, editor senior la Postul TV Moldova 1.
Proiectul EU-STRAT reprezintă o inițiativă de cercetare academică fundamentală a impactului și efectelor Politicii de vecinătate a UE asupra statelor membre ale Parteneriatului Estic, cu titlul ”The EU and Eastern Partnership Countires. An Inside – Out Analysis and Strategic Assessment”. Codul de identificare al acestui proiect în Programul Horizon 2020 este No.6693382. Cei interesați de evoluția și rezultatele acestei cercetări pot accesa site-ul proiectului: http://eu-strat.eu/ sau pot expedia un e-mail la adresa coordonatorului Relații Publice al IDIS ”Viitorul”, Victor Ursu (telefon 069017396 sau la adresa de e-mail ursu.victoor@gmail.com).
