Astăzi, în Republica Moldova, sunt 702 mii de persoane, care au mai mult de 60 de ani, dintre care 598 de mii se află în țară, iar 104 mii - peste hotare. Numărul persoanelor în vârstă în Republica Moldova a crescut destul de puternic, cu circa 200 de mii timp de peste 20 de ani. Până în 2000 vârstnicii erau circa 500 de mii, iar astăzi, în țară, sunt aproape 600 de mii, iar peste hotare alții peste 100 de mii. Numărul tinerilor, apți de muncă, este de circa 540 de mii, un număr mult prea mic pentru a le asigura acestora o pensie decentă. Despre aceasta a vorbit Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 29 septembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, majorarea numărului de pensionari este legată de creșterea nivelului de trai, care le-au adus o viață mai lungă. Astfel, ei au crescut ca număr, dar și ca pondere. Când numărul populației se reduce dramatic, numărul celor în vârstă crește vertiginos. În 1959, 7,7% din populație era în etate. După aceasta, a continuat să crească constant, odată cu creșterea calității vieții și a speranței de viață. În 2020, persoanele în vârstă aflate pe teritoriul Republicii Moldova au ajuns să reprezinte 21,7% din populație. Astăzi, în 2023, sunt aproape 24%.
„Ca număr devin mai mulți, deoarece trăiesc din ce în ce mai mult, iar copii se nasc tot mai puțini. Numărul celor în etate, plecați peste hotare, este de 3 ori mai mic decât numărul persoanelor altor categorii de vârstă. Dacă acum 60 de ani, raportul era de 1 la 16, adică 16 persoane de alte vârste la o persoană în etate, acum raportul este de 1 la 4, din patru persoane, una este în vârstă și trei din categoria persoanelor de până la 60 de ani”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță a împărțit persoanele în etate în trei grupe: 1) de la 60 la 64 de ani; 2) de la 65 la 74 de ani; 3) de la 75 de ani în sus. Unica categorie care a crescut în ultimii ani, din cei care sunt pe teritoriul Republicii Moldova, sunt persoane de la 65 până la 74 de ani. Ponderea lor a crescut de 1,6 ori, în timp ce a celor de la 60 și 64 de ani și a celor de peste 75 de ani rămâne relativ stabilă. Aceste persoane au intrat în sistemul de pensionare în ultimii ani și de aici presiunea asupra sistemului de pensionare.
Vorbind despre raportul dintre bărbați și femei, economistul a declarat că acesta are o stabilitate pe parcursul anilor, de 60 la 40. Din o sută de persoane în etate, 60 sunt femei și 40 - bărbați. În 2023, din categoria de vârstă 60-64 de ani - 108 mii sunt femei și 86 de mii-bărbați. După vârsta de 64 de ani, numărul bărbaților care trăiesc scade puternic, ajungându-se ca la 85 de ani și mai mult să fie 15 mii de femei și doar 6 mii de bărbați. „Odată cu ieșirea la pensie, la noi bărbații trăiesc mai puțin decât femeile. Lucrul acesta nu se observă atât de bine până la 70 de ani. După 70 de ani, această diferență devine mai pronunțată. Diferența crește enorm după 85 de ani”, a declarat economistul.
Analistul economic a afirmat că în 1960 erau 682 de copii la o sută de persoane în etate. Fiecare bunel/bunică avea până la 7 nepoți. În 2020 erau 129 de copii la 100 de bunei/bunici, iar în prezent - 112 copii la 100 de persoane în etate. „La noi, numărul persoanelor în vârstă crește, iar numărul de copii scade. Avem în prezent un nepot la un bunel/bunică. Situația devine tot mai dificilă. Oare cine va plăti pensie celor tineri care sunt astăzi, când practic nu avem copii”, a afirmat analistul economic.
Potrivit expertului, persoanele de la 18 la 35 de ani sunt elementul puternic al societății pentru stabilitatea economică a țării. În 2005/2006 erau, în țară, de două ori mai mulți tineri decât persoane în vârstă. Erau 900-920 de mii de tineri la 450-460 de mii de persoane în etate. La fiecare persoană în etate reveneau doi tineri. După, situația a început să degradeze. Numărul tinerilor a scăzut vertiginos din cauza demografiei în scădere și a migrației. În 2022, în Republica Moldova, pentru prima dată, numărul tinerilor a fost mai mic decât numărul de persoane în etate. Au fost 581 de mii de tineri la 590 de mii de persoane în etate. Cu părere de rău, și în următorii ani, acest lucru va continua. Astăzi, 2023, sunt circa 600 de mii de persoane în etate la 540 de mii de tineri. Numărul persoanelor tinere, formate profesional pentru a lucra activ pentru societate, scade vertiginos.
Economistul a mai menționat că în anul 1990, unui pensionar îi revenea 2,6 lucrători. 5 persoane lucrau pentru 2 pensionari. Atunci era posibil să fie plătită și o pensie adecvată. În 1995 deja raportul era de 2,1, iar în 2000 s-a ajuns la 1,3. Către 2005 situația un pic s-a îmbunătățit, ajungând-se la raportul de 1,5. Atunci, s-a implementat prima etapă a reformei și a început a crește vârsta de pensionare. Astfel fiind redus din numărul de pensionari. După aceasta, situația a început din nou a se înrăutăți. După 5 ani de creștere a vârstei de pensionare, s-a ajuns din nou la raportul de 1,3 către 2010. După 2010, situția a degradat continuu până la 1,1 în 2020. Acum este o creștere ușoară de până 1,2, dar fără speranțe de durată. „Situația în 2023 va fi mai proastă decât se aștepta. Datorită condițiilor de trai și a calității vieții mai bune, persoanele în etate trăiesc mai mult și numărul lor crește. Ei mai puțin pleacă peste hotare, iar dacă au plecat, când trec de 60-65 de ani se întorc acasă. Tinerii, din păcate, pleacă și, în prezent, practic în țară avem tineri, care sunt forța de muncă, mai puțini decât cei care deja au plecat”, a menționat economistul.
Despre pensie, analistul economic a spus că în acest an, în medie anuală, pensia lunară va ajunge 3442 de lei. Anul trecut, a fost de 2886 de lei. Creștere se datorează inflației pe care nu am avut-o în ultimii 23 de ani. Cei care iese acum la pensie au o pensie mai mare, iar cei care sunt de mult timp la pensie, o au mai mică. „Este aici o problemă, un handicap al sistemului nostru de pensionare. Persoanele care au mai mult de 70-75 de ani, pensia lor este cu mult mai mică. Pensia medie de la noi este mare pentru proaspeții pensionari, iar când începe indexarea pendia la ei începe a scădea.
Expertul mai susține că anul trecut, din cazua inflației mari, pensia în valori reale, a crescut cu doar 0,1%. Toată majorarea realizată anul trecut a fost erodată de rata inflației ridicată. Însă, și mai proastă situație a fost la salariații din economie, deoarece salariile lor au crescu mult sub nivelul inflației și veniturile lor reale în 2023 au înregistrat o scădere considerabilă. Veniturile populației, anul trecut, au fost mai mici decât în 2021. În acest an, cel mai probabil pensia reală, ținând cont de indexare, de toate majorările, dar și ținând cont că inflația va fi mică până la sfârșitul anului, va crește cu 13,6%. Ultima dată a fost așa ceva în 2009, când au fost alegeri, ca și în acest an. Atunci Guvernul, în speranța că va câștiga, mult peste ceea ce spunea legea, au indexat pensia cu 20%. Media anuală a fost de 18,6%. „Perioada anilor 1998-2000 ai fost cei mai negri ani din istorie pentru pensionari. Trei ani la rând pensia lor reală a scăzut cu 12,7%, 30,7% și cu 15,6%. Pensionarii noștri, cât de cât, au dus-o mai bine după 2001, 2002, 2004, 2005. Aveți grijă de pensionari că ei schimbă guverne. Atunci când pensia lor se înrăutățește, se schimbă guvernarea, iar guvernarea nouă înțelege lecția de la cea veche și face o majorare substanțială de pensie”, a opinat expertul.
Veaceslav Ioniță a mai menționat că o convenție internațională a Organizației Mondiale a Muncii spune că o persoană în etate, când iese la pensie, trebuie să primească o pensie echivalentă cu cel puțin 40% din veniturile pe care le-a ratat. În 1970, pensia era egală cu 30% din salariu net. Către 1990 s-a ajuns la 43,7%. De fapt doar într-o perioadă foarte scurtă, a anilor 1985-1990, din istoria pensiilor în Moldova, pensia a corespuns acestui criteriu minim de 40% din salariul mediu pe economie. În perioada următoare, până către 1995, când în Republica Moldova s-au prăbușit salariile, iar Guvernul, din inerția de a mai da pensii, pensia a ajuns mai mult de 60%. Oamenii pierdeau locurile de muncă, nu aveau salarii, iar ceea ce se mai plătea în țară erau pensiile.
Situația pensionarilor a ajuns, către 2000, cea mai dramatică din istoria țării, care a fost și cel mai negru an. A fost al treilea an de scădere consecutivă a pensiei și a fost anul în care pensionarul avea o pensie de patru ori mai mică decât în restul membrilor societății, de circa 25%. Așa ceva n-am mai fost în istoria existenței lor. După aceasta, către 2005 situașia s-a îmbunătățit și a fost o creștere puternică a pensiei, până la nivelul de 33% din salariu. După 2005, indexarea s-a făcut mult mai lentă, iar în 2020 s-a ajuns la minimum, sub 29%. Din cauza că în 2022, salariile au crescut mult mai lent decât pensiile, pensiile au ajuns la nivelul de 32% din salariul mediu pe economie, nivel care se va menține și în 2023. „Mai avem până la nivelul de 40% din salariu, ca să asigurăm o pensie medie, care se permită persoanei în etate să aibă un statut normal. Ar trebui să fie pensia cu 30% mai mare decât este în prezent. Ar trebui pensia să fie nu 3442 de lei, dar cel puțin 5 mii de lei, deoarece în acest an salariul mediu net pe economie va fi 10600 de lei”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Economistul a amintit că în acest an, pensia medie va fi 3442 de lei. Anul trecut 3030 de lei. Cea mai proastă pensie a fost acordată în 2000, care la valoarea leului de astăzi a fost de 540 de lei. Cea mai bună pensie a fost acordată în perioada 1985-1990, când pensia a depășit 40% din salariul mediu, și era echivalentul a 3600 de lei la valoarea leului de astăzi. Către 2000, bunăstarea pensionarilor, față de 1990, a scăzut de 7 ori. În 10 ani au devenit de 7 ori mai săraci. Din 2000 și până în 2023, în 23 de ani, aproape că am reușit să recuperăm căderea din perioada 1990-2000. Cel mai probabil, doar anul viitor, pensia medie din Republica Moldova, ca putere de cumpărare, va fi mai mare decât a fost în 1990. Dacă salariul mediu a fost depășit câțiva ani în urmă, față de maximum din URSS, în ceea ce privește pensia, încă ni s-a reușit să fie întors persoanelor în etate, statutul pe care l-a avut cândva.
„La capitolul bunăstare, se va atinge doar anul viitor nivelul care îi va permite să-și procure același volum de bunuri comparabile cu ceea ce a fost în anii 1990. La statutul social, nivelul 40% din veniturile populației, din păcate ne va lua încă cel puțin 10-15 ani să le garantăm persoanelor în etate minimum necesar care să le permită să-și ducă cu demnitate bătrânețea. Nici de cum nu reușim din cauza lipsei forței de muncă și a presiunii enorme care este asupra celor care lucrează astăzi. Suntem o societate care nu putem să facem lucrul acesta. Statutul acestor oameni, din păcate, este cu mult mai jos decât ar trebui să fie, iar societatea are responsabilitatea morală să le asigure o bunăstare pe care au meritat-o. Calitatea unei societăți se poate vedea după atitudinea față de copii și față de cei în vârstă. Dacă nu putem să ne purtăm corect cu copiii și cu persoanele în etate, suntem departe de o societate civilizată, democratică și europeană”, a conchis Veaceslav Ioniță.
Pe 1 octombrie este marcată tradițional Ziua Internațională a persoanelor în etate.
-----------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
