Războiul din Ucraina a lovit în depozitele sistemului bancar moldovenesc. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în primele trei luni ale anului curent, a fost înregistrată o scădere a depozitelor cu 6,2 miliarde de lei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a declarat vineri, 29 aprilie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că acest lucru nu a afectat, întru-cât există un surplus de bani în sistemul bancar, de 33,7 miliarde de lei.

„Volumul de bani care se află în bănci este cu mult mai mare decât creditele acordate. Din acest motiv, cele 6,2 miliarde de lei sunt doar 20% din surplusul de lichidități din bănci. Noi, spre deosebire de alte țări, care se confruntă cu lipsa de lichidități, avem o altă problemă, surplus de lichidități în sistemul bancar”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, nici după jaful bancar din 2014, depozitele bancare nu au scăzut atât de mult. De la 51,7 miliarde de lei la sfârșitul anului 2014, la 50,2 miliarde de lei în 2015. Ulterior și-au revenit rapid. Acum, din cauza războiului din Ucraina, depozitele de 6,2 miliarde de lei care au scăzut, majoritatea au fost din contul persoanelor fizice, circa 75% sau 4,6 miliarde de lei. Însă, această reducere reprezintă 9% din totalul depozitelor de 51,3 miliarde de lei pe care le au în bănci cetățenii simpli. La sfârșitul anului trecut, din cele 90 de miliarde de lei, depozite ale persoanelor fizice și juridice, cu dobândă la termen, erau doar 36,5 miliarde de lei. Restul 53,5 miliarde de lei erau fără dobândă sau cu dobândă mică. „Atât persoanele fizice, cât agenții economici, 2/3 din banii pe care îi țin în bănci stau fără dobândă. Astfel, se ratează anual circa un miliard de lei pentru dobânda pe care nu o obținem”, a spus expertul.

Economistul susține că de la începutul crizei provocate de războiul din Ucraina, depozitele retrase au fost în mare parte cele cu dobândă, depuse pentru un anumit termen – circa 5,2 miliarde de lei. Doar un miliard, fără dobândă. Astfel, deponenții au pierdut zeci de milioane de lei din cauza că au retras banii înainte de termen. Totodată, au plătit altele zeci de milioane de lei pentru marja comercială la schimbul valutar.

Analistul economic a mai spus că persoanele fizice în bănci au trei tipuri de depozite: fără dobândă –13,4 miliarde de lei; cu dobândă redusă - 8 miliarde de lei, iar cele cu dobândă, la termen, care a înregistrat cea mai mare scădere sunt de 29,8 de miliarde de lei. „Avem cetățeni care nu se îngrijorează ce se întâmplă cu banii lor, care stau la bancă fără dobândă, s-au la vedere cu dobândă redusă. Acești oameni nu și-au retras banii din bancă. Cei care sunt foarte responsabili, care se uită atent care este dobânda și ce se întâmplă cu banii lui, au fost primii care s-au panicat din cauza războiului și au retras banii. Conform contractului acești oameni nu și-au putut ridica dobânzile, au pierdut sume impunătoare, dar au considerat că acesta este prețul pe care îl plătesc pentru liniștea lor”, a declarat analistul economic.

Veaceslav Ioniță afirmă că moldovenii nu au unde investi banii proprii, dacă îi țin în bănci fără dobândă. În afară de depozite bancare, în Republica Moldova nu mai există și altceva. Piața de capital nu lucrează, acțiuni sau obligațiuni nimeni nu procură. Iar unicul instrument financiar disponibil, hârtiile de valoare de stat, nu au un mecanism prin care cetățenii pot să le procure. Există posibilitate prin băncile licențiate, dar nu se întâmplă acest lucru. Moldovenii depun banii în bancă, de regulă fără dobândă, iar banca pe acești bani procură hârtie de valoare de stat și câștigă bani”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, când este stabilitate în țară lucrul acesta nu se prea observă. De exemplu, în luna septembrie, anul trecut, băncile au luat bani de la cetățeni cu 4,17% lunar și ofereau credite Guvernului cu 5,8%. Însă, în perioada de criză, cauzată de război, băncile au depozitat banii oamenilor cu 4,16%, dar au oferit credite Guvernului cu 13,66% lunar. În aprilie, dobânda pentru creditele oferite Guvernului a ajuns 17%.

„Întrebarea mea este de ce statul nu se împrumută de la populație. De ce nu se creează, cum a fost creat în România, hârtie de valoare de stat pentru circulație în rândul populației. Atunci când cetățeanul se duce la bancă și depune banii cu 4,16%, dar statul i-ar oferi 7%, statul mai ușor ar cumpăra bani de la cetățeni mult mai ieftin, dar și oamenii vor primi mai mult față de ceea ce le oferă băncile”, a menționat expertul.

Economistul susține că moldovenii au nevoie de alternative în depunerea banilor, iar Guvernul - în procurarea banilor, deoarece până acum Guvernul și cetățenii au fost victime ale băncilor.

De asemenea, analistul economic a mai opinat că în 2022 trebuie să se întâmple un alt fenomen, vor fi pentru prima dată emisii de obligațiuni de la câteva municipalități, la o dobândă destul de atractivă, mult mai mică decât este în sistemul bancar. „Sper că în felul acesta, pe de o parte, va fi asigurat faptul că Guvernul, primăriile vor putea procura bani la un preț rezonabil, iar cetățenii vor putea depune bani la o dobândă tot rezonabilă”, a conchis analistul economic.