Republica Moldova are o rețea foarte proastă de drumuri. Anual sunt alocate circa 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru întreținerea drumurilor și restabilirea celor care sunt într-o stare foarte proastă. Totodată, cel puțin 1% ar trebui să fie alocat pentru dezvoltarea și construcția de drumuri noi. „Nu putem în secolul 21 să avem aproape un milion de unități de transport și aceeași infrastructură rutieră de acum 50 de ani”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 8 aprilie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, în 2009, în Republica Moldova, 60% din drumurile naționale erau într-o stare proastă și foarte proastă. În stare bună și foarte bună - 10%. În perioada 2009 - 2013 s-au întâmplat două fenomene pozitive: 1) Republica Moldova a primit suport extern pentru a construi drumuri; iar 2) autoritățile au început a da bani pentru întreținerea drumurilor. Astfel, în 2013 Republica Moldova avea 41% drumuri bune și 21% într-o stare deplorabilă. „După 2014, procentul drumurilor bune a scăzut de la 41% la 30%, iar procentul drumurilor rele și foarte rele a ajuns la 47%”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță mai declară că drumurile din Republica Moldova ar avea nevoie, doar în acest an, pentru întreținere, de cel puțin 1% din PIB sau 2,4 miliarde de lei și încă de 2 miliarde de lei pentru construcția de altele noi. La fel, a menționat că atunci când un drum este într-o stare foarte proastă, costurile populației de deplasare cresc cu 32%. Cetățenii sunt nevoiți să cheltuie 4 litri de benzină sau motorină în loc de 3. De exemplu, anul trecut cheltuielile suplimentare ale posesorilor de autovehicule, din cauza drumurilor proaste, au fost de circa 4,4 miliarde de lei, sau circa 6500 de lei per familie.
Analistul economic a mai remarcat că în Republica Moldova din cauza drumurilor rele viteza medie de deplasare este foarte mică. De exemplu, dacă o mașină a parcurs anul trecut 20 de mii de km, cu viteza de 30 km/h, atunci șoferul s-a aflat suplimentar în mașină 83 de ore, față de 102 ore în 2009 și 53 de ore în 2013. Totodată, a specificat că în 2022 o familie, estimativ, va rata 13 mii de lei din cauza timpului pierdut din cauza vitezei reduse și a lipsei de la locul de muncă. La nivel de țară veniturile ratăate din cauza drumurilor proaste se ridică la 6,5 miliarde de lei, la care se adaugă 4,5 miliarde de lei cheltuieli suplimentare pentru piese de schimb și combustibil. Astfel, drumurile proaste aduc țării și cetățenilor în prezent daune de 11 miliarde lei anual.
O familie, care are în posesie un autoturism, plătește în medie anual circa 6,7 mii de lei pentru întreținerea și reparația drumurilor, iar alte 20 mii de lei sunt pierderi pentru drumurile proaste. Altfel, moldovenii plătesc 1 leu pentru drumuri și 3 lei pentru că nu avem drumuri.
Un șofer, pe lângă cei 6,7 mii de lei plătiți pentru întreținerea drumurilor, mai achită alte 11,5 mii de lei accize și TVA, care merg direct în bugetul de stat. Astfel povara fiscală anuală pentru un automobilist este de circa 18 mii lei, dintre care doar 1/3 merg la drumuri.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, autoritățile trebuie să înțeleagă că drumurile sunt o necesitate pentru dezvoltarea economică, iar sărăcia în țară este din cauza faptului că cetățenii cheltuie enorm pentru reparația frecventă a mașinilor, consum suplimentar de carburanți și schimbul frecvent al pieselor auto.
Vorbind despre alocările pentru drumuri, raportate la PIB, economistul a declarat că până în 2009 acestea erau de 0,3%. Însă, doar pentru întreținerea drumurilor, care sunt într-o stare foarte bună, anual trebuie alocat 1% din PIB sau 2,4 miliarde de lei. Alt 1% ar urma să fie pentru drumurile care sunt rele și foarte rele, ca să fie aduse într-o stare bună. Și ar mai trebui 1% ca să fie construite drumuri noi. „Republica Moldova are nevoie de o strategie, pentru cel puțin 10 ani, de reabilitare și dezvoltare a rețelei de drumuri naționale, care să prevadă alocarea a cel puțin 3% din PIB. Acești bani trebuie, parțial, să vină din impozite și taxe, iar resursele de bază trebuie să fie din împrumuturi externe și granturi pentru dezvoltare”, a opinat economistul.
Analistul economic a mai remarcat că în 2013 s-a alocat pentru drumuri 1% din PIB din resursele bugetare. În 2022 tot 1%. În 2013 banii alocați au mers practic toți la întreținerea drumurilor, iar reparația și reconstrucția celor stricate s-a făcut din granturi și împrumuturi externe.
Potrivit expertului, dacă nu vor fi întreprinse măsuri, cetățenii vor pleca tot mai mulți din țară anume din cauza drumurile proaste, deoarece veniturile lor vor merge în mare parte pe întreținerea drumurilor stricate. „Nu trebuie să permitem ca drumurile noastre să se transforme în câmpuri agricole. Drumurile sunt un element al dezvoltării statului, care sporește productivitatea muncii și creșterea economică”, a conchis Veaceslav Ioniță.
