Experții Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” constată cu îngrijorare că devin tot mai evidente mai multe tendințe extrem de negative pe piața produselor de tutun. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice, în ultimii trei ani, asistăm la o creștere exponențială a comerțului ilicit cu produsele de tutun. În urma analizei a trei cercetări de piață, a interviurilor cu agenții economici din domeniul și a analizei comparative a datelor privind încasările bugetare și corelarea lor cu politica bugetar fiscală, s-a stabilit că, pe parcursul ultimilor trei ani, comerțul ilegal cu produse de tutun s-a dublat în fiecare an.

Pentru acest an, 2023, se estimează că piața ilegală a produselor de tutun va atinge cota de 12,3%, ceea ce este aproape dublu față de cota medie anuală din 2022, când a constituit 6,9%, și de 3,3 ori mai mult față de anul 2021, când comerțul ilicit cu produse de tutun a fost de 3,7%. Anul 2020, este anul de referință, când în Republica Moldova s-a declanșat acest fenomen extrem de negativ și piața ilicită a comerțului cu produse de tutun a fost estimată la 1,8%. Ratările bugetare din acest an, cauzate de comerțul ilicit , este estimat la 615 milioane lei, mai mult decât precedenții trei ani luați împreună.

Republica Moldova, în baza angajamentelor internaționale, majorează consecvent cota accizelor la produsele de tutun. Astfel, doar în ultimii trei ani, acciza minimă aplicată la un pachet de țigări a crescut cu 7 lei, de la 14 lei în 2020 la 24 lei în 2023. 

Experiența țărilor din zonă arată clar că odată cu creșterea accizei la produsele de tutun, crește și interesul economic față de comerțul ilicit cu produsele de tutun. Atunci când veniturile din frauda fiscală de la importul „legal” de țigări este egal cu salariul pentru o zi sau chiar mai mult, interesul pentru comerțul ilicit crește exponențial. Dacă în 2005, Republica Moldova practic nu impozita țigări, și la noi lipsea comerțul ilicit, exista doar contrabanda din Republica Moldova spre alte țări, dar nu exista contrabandă din alte țări în Republica Moldova. Începând cu anul 2021, când frauda fiscală la importul a două blocuri de țigări, pentru comercializare, este egal cu salariul de o zi, interesul pentru comerțul ilicit a început să se dezvolte vertiginos.  Pentru comparație, în România, povara fiscală este de 11,6 ore, cea ce creează un interes și mai ridicat pentru comerțul ilicit, iar pierderile bugetare ale României depășesc 650 de milioane de euro anual. 

Însă, cea mai gravă situație este la țigările electronice și narghilea, o piață specifică, care necesită o înțelegere aparte despre cum funcționează. În cazul produselor de narghilea, deja de doi-trei ani se înregistrează o creștere a comerțului ilegal. Însă, cel mai grav fenomen se întâmplă pe o piață relativ nouă, cea a țigărilor electronice, care în 2023 va înregistra o prăbușire a comerțului legal, de cel puțin două ori, iar cota vânzărilor ilicite va ajunge până la 55-60%.

Lipsa unor politici coerente în domeniul produselor de narghilea și al țigărilor electronice, precum și controlul slab de la frontieră, a dus la creșterea fără precedent a comerțului ilicit cu aceste produse. În cazul țigărilor electronice, atractivitatea comerțului ilegal este dictat și de efectul economic de aproape 12 ori mai mare, comparativ cu țigările obișnuite. Astfel, într-o geantă de mână, de 16 kg pot fi transportate țigări electronice ce permit o fraudă fiscală de  35 mii lei. Spre comparație, pentru a obține același efect financiar în cazul țigărilor clasice este nevoie de un portbagaj întreg la un autoturism. Astfel, volumul transportat în cazul țigărilor electronice este de 12 ori mai mic, decât în cazul țigărilor obișnuite.

Totodată, urmărind politicile statului în domeniul produselor de tutun, se creează impresia că cineva, în mod tacit, duce o politică de încurajare a fumatului de țigări tradiționale și toate efectele aceste politici ascunse acum se manifestă în ieșirea de sub control a pieței de țigări electronice și a celei de narghilea. De fapt, prin eliminarea forțată a acestor produse de tutun, în favoarea tacită a țigărilor tradiționale, statul, în consecință, pur și simplu, are o piață ilegală a acestor produse. Dacă nu se va interveni urgent, riscăm să pierdem controlul asupra comerțul cu produse de tutun, iar țara să fie inundată de producția de contrabandă sau de o proveniență necunoscută. Exemplul țigărilor electronice și al produselor de narghilea sunt mai mult decât grăitoare.

Dar, să nu uităm că noi mai avem și regiunea separatistă transnistreană, unde nu deținem control și care este o sursă suplimentară de contrabandă, dar și de producție ilicită a produselor de tutun. Mai grav este faptul că comerțul ilicit cu țigări are nu doar aspecte fiscale, dar creează cel puțin cinci riscuri majore pentru Republica Moldova.

În primul rând, este riscul sporit de securitate pentru minori. Dacă în cazul comerțului legal există restricții privind vârsta admisă la procurarea produselor de tutun, atunci în cazul comerțului ilicit lipsesc orice interdicții. Țigările electronice, în prezent, sunt importate ilegal și comercializate prin intermediul diverselor platforme online, iar clientul țintă a acestor platforme sunt copii minori, care fără nici un fel de restricții pot procura țigări electronice.

În al doilea rând, comerțul ilegal generează riscuri sporite de sănătate. Este complicat să spui în cazul unui produs dăunător că poate genera riscuri sporite de sănătate, dar acest enunț este valabil în cazul țigărilor electronice. Importatorii oficiali trec o procedură de trei-șase luni pentru înregistrarea unui produs nou introdus pe piață. Aceste proceduri, care sunt complicate, se fac exact pentru a proteja la maximul posibil consumatorul. Însă, în cazul comerțului ilicit, nu există nici un fel de verificări și aprobări din partea autorităților. Nimeni nu cunoaște parametrii tehnici și conținutul produsului vândut ilegal.

În al treilea rând, comerțul ilicit provoacă fraude fiscale, care cresc exponențial, iar în acest an nu vor fi mai mici de 615 milioane de lei. Aici nu s-a ținut cont de pierderile bugetare generate de stoparea producției autohtone. Nu s-a luat în calcul nici daunele provocate producătorilor legali din Republica Moldova.

Înflorirea corupției. Comerțul ilicit cu țigări nu este posibil fără antrenarea autorităților statului responsabile în lupta împotriva comerțului ilicit. Interesul economic față de comerțul ilicit este doar în creștere. Posibilitățile de corupere sunt și ele în creștere, cea ce creează riscuri sporite pentru Republica Moldova în lupta ei contra corupției. Comerțul ilicit cu țigări a devenit un nou sector generator de corupție, iar cel mai vulnerabil segment este cel al țigărilor electronice, unde beneficiile economice de pe urma fraudării bugetului sunt incomparabil mai mari decât la țigările obișnuite.

Reînvierea fenomenului spălării de bani. Corupția și economia tenebră nu pot exista fără spălarea de bani. În ultimii ani, Republica Moldova a depus eforturi enorme pentru a diminua piața spălării de bani, dar odată cu creșterea comerțului ilicit a început să ia amploare și fenomenul spălării de bani iliciți.

Cel mai grav este faptul că fenomenele care au luat amploare, în perioada 2021-2023, riscă să devină ceva de lungă durată, dacă nu se va interveni rapid. Situația este una care necesită intervenția rapidă a autorităților.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .