Joi, 29 iunie, 2017, au fost prezentate concluziile principale și metodologia de cercetare a Stării Democrației Locale, un produs analitic complex, care tratează funcționarea democratică a instituțiilor politice din perspectiva cetățenilor. Raportul s-a făcut pe baza unei metodologii complexe de evaluare elaborate de IDEA International (Suedia) și Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS), care măsoară satisfacția cetățenilor față de serviciile și bunurile publice livrate de autoritățile publice (ordine, bunăstare, accesul la sănătate, educație, deopotrivă cu modul în care cetățenii consideră că crepturile și libertățile fundamentale le sunt apărate. Totodată, scopul cercetării a fost de a evalua în ce măsură autoritățile locale și regionale (sub-naționale) au capacitatea și competențele necesare să delibereze și să administreze în mod autonom interesele comunităților pe care acestea le reprezintă, fiind separate și distincte de nivelul central (național) al guvernului RM.
Metodologia de evaluare este inspirată din studii clasice de măsurare a democrației, ca Gabriel Almond și Verba, Robert Putnam, Robert Dahl și arend Lijphart. Concluziile centrale ale Stării Democrației Locale (SDL) relevă că, RM dispune de un cadru legislativ și normativ de funcționare a puterilor locale destul de bine articulat, în formele sale politice prescrise de Constituție, dar funcționarea sa e compromisă de deficitul cronic de resurse bugetare aflate la dispoziția autorităților locale, capacitățile administrative și financiare sunt mediocre, iar participarea redusă a cetățenilor știrbește din intergitatea procesului decizional la nivel local. Există tot mai puțină presă regională, tot mai puține consultări politice și administrative, iar lipsa de implicare a cetățenilor obstrucționează eficiența puterilor locale.
Numai 1% din populație confirmă că au fost consultați la formarea bugetului local, iar 85% nu au participat niciodată la vre-o ședință a autorităților locale (audieri, dezbateri, ședințe consultative sau alte acțiuni). Doar 10-15% din primăriile existente în RM au suficiente resurse pentru a-și acoperi cheltuielile de întreținere, iar cea mai mare parte din APL sunt dependente de transferurile bugetului central. Fragmentarea excesivă a teritoriului (32 raioane și 848 APL) poate servi ca stimulent pentru o politică de re-calibrare a organizării teritorial-administrative, dar soluțiile nu trebuie să fie aplicate orbește. Doar 1/3 din populație consideră că au parte de un proces echitabil în RM, cele mai multe pretenții față de accesul și funcționarea justiției se înregistrează în Chișinău (77%) și Zona de Nord (70%), în timp ce justiția este considerată mult mai dreaptă în Autonomia Găgăuză și zona de Sud. 90% din populație susține că nu au făcut niciodată parte dintr-un partid politic, iar 81% susțin că politicienii nu ascultă de opinia cetățenilor. Numai 26% din respondenți susțin că sunt interesați de politică, iar 70% nu le pasă de politică și nu consideră necesar să participe activ. Peste 40% din populația săracă locuiește în mediul rural, ceea ce face din sărăcie un fenomen tipic sătesc (19% dintre săraci locuiesc în sate față de 5% chintila celor mai săraci, care louiesc la orașe). Este nevoie ca statul să adopte programe naționale de susținere a mediului rural, ajutând comunităților rurale să-și ajusteze infrastructura de bază la standardele minime de locuire și nevoi sociale.
Raportul Starea democrației locale inaugurează și un produs socio-statistic, elaborat cu scopul de a evalua comparativ satisfacția cetățenilor la nivel local. Astfel, percepția de ansamblu a populației chestionate este estimată la un scor de 0.45 pe o scală între 0 și 1, adică, mai puțin de jumătate dintre respondenți au evaluat democrația din RM la nivel local în mod satisfăcător. Indicatorii de referință al Indexului Demcorației Locale se întemeiază pe 8 indicatori măsurabili. Potrivit Indexului, cea mai înaltă rată este atribuită de populație solidarității, ceea ce ar însemna asumarea unui grad înalt de ”loialitate a respondenților față de localitatea lor, iar localitatea transferă loialitatea față de stat și societate”. Următorul scor care atrage valori înalte în răspunsurile respondenților este legat de legimitate – cu 0.52. Cele mai joase scoruri sunt atribuite de responden participării – 0,17, ceea ce confirmă interesul extrem de redus al populației de a verifica funcționarea autorităților locale, influențând astfel și scorul indicatorului de răspundere (accountability) – cu 0,28 și transparență – 0.33.
Scorurile evaluate de raportul Starea Democrației Locale sunt replicabile, în sensul că orice asociație publică sau privată poate folosi această grilă analitică pentru a diagnostica cum funcționează mecanismul de dialog și reprezentare a puterilor locale în raport cu colectivitățile lor. ”Este pentru prima dată când lansăm un astfel de proiect analitic complex de evaluare a democrației locale și este o mândrie că acest produs a fost realizat în cadrul unui parteneriat dintre IDIS și International IDEA. Institutul IDIS nu este novice în domeniul cercetărilor legate de dezvoltarea locală și regională, iar cei prezenți la această conferință știu exact acest lucru. Totuși, deficitul de democrație efectivă în Republica Moldova ne impune obligația de a re-clădi metodologic instrumentele de evaluare, promovare și supraveghere asupra performanțelor în exercițiul puterilor locale. Percepțiile publicului contează foarte mult în funcționarea legitimă a puterii. Ele nu pot fi substituite prin evaluări tehnocratice, ori de import. Ele sunt chintesența existenței unui regim democratic în care trebuie să învingă grija pentur binele public, competența, meritocrația și justiția, astea sunt scopurile pe care le-a urmărit cercetarea noastră Starea democrației locale în Republica Moldova”, a explicat directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu.
”Democrația este solidă prin fundamentele sale instituționale, participare și cetățenie. Acest tip de raport comprehensiv asupra instituțiilor democrației locale este aplicat pentru prima dată în Republica Moldova pe temeiul câtorva piloni conceptuali: cetățenie, justiție și drepturi egale, Reprezentare și instituții democratice la nivel local, Inițiative cetățenești și participare, care definesc într-o formulă cât mai suplă cum arată instrumentele clasice ale democrației participative din perspectiva cetățeanului. Modelul IDEA este deosebit de potrivit pentru a evalua calitatea și practicilor funcționării cetățeniei la nivel local și sub-național (regional), măsurând atașamentul cetățenilor la pârghiile prin care lucrează un regim politic: reprezentare, transparență, responsabilitate democratică și alte aspecte”, a precizat Nana Kalandadze, Coordonator de Programe IDEA.
Raportul ”Starea democrației locale din Moldova” a apărut datorită Oficiului Elvețian de Cooperare (SDC) și IDEA International (Institute for Democracy and Election Assistance), cu scopul de a influența calitatea politicilor și a priorităților alese în Republica Moldova pe domeniul dezvoltării locale, a reformelor în justiție și a statului de drept, precum și a politicilor regionale.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
