Rezultatele monitorizării progresului privind implementarea Planului de acțiuni anticorupție în domeniul achizițiilor publice atestă că jumătate dintre acțiuni (50%) sunt nerealizate, 40% din acțiuni au fost realizate parțial, și doar 10% din acțiuni au fost realizate. Acestea sunt constatările prezentate în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” economista IDIS Viitorul, Diana Enachi, care citează datele Raportului alternativ de monitorizare a Planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul achizițiilor publice pentru anul 2019.
Evaluarea percepției actorilor din procesul de achiziție arată că mai mult de jumătate (53,4%) dintre participanții la chestionare consideră că integritatea sistemului de achiziții se află la un nivel scăzut și extrem de scăzut. În același timp, 46,7% apreciază integritatea cu calificativul mediu.
Potrivit Dianei Enachi, în anul 2019, nu au fost inițiate acțiuni de evaluare a beneficiilor centralizării și elaborarea unor acte normative care ar reglementa centralizarea achizițiilor (pe diferite domenii/regiuni). Un argument în plus este și percepția autorităților contractante, astfel majoritatea dintre autoritățile participante la chestionare consideră oportună centralizarea achizițiilor în anumite domenii fapt ce ar contribui la obținere prețurilor mai bune și la organizarea mai eficientă a procesului de achiziție.
Cu referire la setarea unui cadru normativ de politici unice de achiziții pentru întreprinderile cu capital de stat, nu au fost înregistrate progrese. Cu toate că a fost elaborat un proiect de regulament privind achiziționarea bunurilor, lucrărilor și serviciilor de către întreprinderile de stat și societățile pe acțiuni cu capital integral sau majoritar de stat, totuși proiectul nu a ajuns să fie prezentat și examinat de către Guvern.
”Deși se impunea revizuirea mecanismelor de control ex-ante și control ex-post, acestea a fost excluse din competențele Agenției Achiziții Publice odată cu modificările cadrului legal. Într-adevăr, mecanismul precedent de verificare a fiecărei achiziții este unul ineficient, având în vedere capacitățile și resursele Agenției, însă trebuia regândit un mecanism de control selectiv în baza unei metodologii cu indicatori de risc. Actualmente, constatăm că statul nu deține pârghii de intervenție pentru a sancționa contravențional persoanele care comit ilegalități în procesul de achiziție publică.”, a spus economista IDIS Viitorul.
Un altă acțiune din Plan care urma să contribuie la reducerea și prevenirea riscurilor de corupție din achiziții vizează dezvoltarea sistemului electronic de achiziții cu funcționalități de generare a rapoartelor și cu integrarea unui instrument de evaluare a riscurilor de corupție. Cu regret, nici una dintre acțiuni nu a fost realizată în anul 2019, respectiv sistemul electronic actual MTender nu permite autorităților de profil generarea rapoartelor statistice, iar publicului larg – motoare de căutare intuitive și ușor de aplicat și accesul la informație după atribuirea contractului. Chiar și înregistrarea contractelor de achiziție la trezoreriile regionale are loc încă pe hârtie.
În concluzie, Diana Enachi drept recomandare generală sugerează Ministerului Finanțelor publicarea Rapoartelor de monitorizare a Planului sectorial, conform prevederilor legale, evaluarea progresului final și elaborarea unui nou Plan anticorupție cu aplicarea unui exercițiu participativ în care actorii implicați direct în proces ar identifica problemele și acțiunile necesare pentru reducerea riscurilor de corupție în domeniu.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
