Republica Moldova trece, în prezent, prin al treilea val al migrației. Primul val a fost în anii 2000/2005, când oamenii au plecat din cauza sărăciei. În al doilea val, anii 2015/2018, oamenii au plecat pentru o viață mai bună. Acum pleacă copiii, speranța acestei țări. Referitor la admiterea 2023 în universități, situația va fi mai proastă decât a fost în 2022. Declarațiile au fost făcute de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 21 iulie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, pandemia de COVID-19 a forțat o parte din tinerii Republicii Moldova să studieze la o facultate de acasă. Acum, după pandemie, situația din nou se înrăutățește. Tinerii, prefere să plece la studii peste hotare. Alt lucru care a fost pozitivi în ultimii ani, spune expertul, sunt studenții străini care au venit masiv să facă studii în Republica Moldova. Însă, în prezent, se înregistrează o scădere a acestui indicator. Totodată, războiul dus de către Federația Rusă în Ucraina a influențat asupra numărului de studenți străini, din Ucraina și Rusia, care au venit la studii în Republica Moldova. La fel, este s-a înregistrat o creștere considerabilă a numărului tinerilor care după studiile de licență decid să meargă la masterat. Dar, deja această tendință nu se remarcă atât de mult cum a fost anii precedenți.
„Un fenomen relativ nou a început să fie observat de câțiva ani. A crescut puternic ponderea persoanelor de peste 30 de ani care decid să facă studii, în mod special și a celor de peste 40 de ani. Avem o îmbunătățire a cifrelor referitoare la numărul adolescenților care după clasa a IX decis să facă studii liceale. Însă, avem o scădere a numărului tinerilor care ajung în clasa XII-a. Scade numărul adolescenților de vârstă universitară. În ultimii ani, s-a accelerat, s-a aprofundat alarmant de îngrijorător, numărul tinerilor care au plecat peste hotare”.
Veaceslav Ioniță susține că în anul de studiu 2005/2006 în Republica Moldova, după primul val de migrație, când oamenii trimiteau bani acasă pentru ca ai lor copii să meargă la facultate, a fost înregistrat un boom al studenților, un număr de 34,6 mii de tineri care au mers în anul I la facultate. Așa ceva nu a mai în istoria țării niciodată. În următorul an, 2006/2007 numărul celor înmatriculați la primul an de licență a scăzut la 25,9 mii de persoane. Și de atunci, numărul a continuat să fie în scădere dramatică. Astfel, în anul de studiu 2017/2018 s-au înscris la o facultate 13,3 mii de tineri. De două ori mai puțin față de 2006/2007. În 2021/2022 a fost o înviorare a situației, legată de pandemia de COVID-19. În 2022/2023 a fost situația bună legat de numărul studenților străini și cei care au mers să facă studii după 30 de ani.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, studenții străini au salvat sistemul educațional al Republicii Moldova în ultimii câțiva ani. Dacă în anii 2008/2011 au fost în jur de 1200 de studenți străini pe băncile universităților de la noi, după 2014, când Republica Moldova a obținut regimul liberalizat de vize, a crescut brusc numărul studenților străini. S-a ajuns în 2021/2022 la 5154 de persoane. În 2022/2023 a scăzut acest număr la 5015 persoane, scădere care a venit din partea a două țări: Israel și România. „Până în 2020 am avut studenți din Federația Rusă și Ucraina circa 170 de studenți, cei mai mulți fiind din Ucraina - 110. În 2021/2022 numărul lor a crescut la 469 de persoane, fiind mai mare numărul celor din Ucraina - 391. În 2022/2023 am avut 838 de persoane, de 5 ori mai mulți decât până la război. Majoritatea din ei sau 731 sunt din Ucraina. Republica Moldova ar putea juca un rol important în oferirea unui sprijin Ucrainei și va avea de câștigat de pe urma acestei situații. Studenții străini salvează sistemul universitar moldovenesc. Am ajuns să nu avem studenții noștri. Am avut cândva 128 de mii de studenți, acum avem 50 de mii. Plus străinii, care sunt la număr 5 mii, în total 55 de mii de studenți”.
Economistul a declarat că ceea ce a ajutat universitățile moldovenești să supraviețuiască este ponderea persoanelor de peste 30 de ani care au decis să meargă la facultate. Dacă numărul tinerilor de vârstă universitară a fost în scădere, a fost în creștere numărul studenților de peste 30 de ani. Dacă acum zece ani, ponderea lor în numărul studenților era de 6,3%, în prezent, este de 17,2%. Referitor la studenții de peste 40 de ani, în 2010 aveau o pondere de 1,2%, în prezent este 5 ori mai mare și a ajuns la 6,2%.
„La noi a scăzut puternic numărul studenților deoarece circa 60% dintre studenți care au finalizat ciclul licență nu au mai mers la masterat. Astfel, universitățile au pierdut anual mii de studenți. Situația dată a fost până în 2017/2018. După, a fost înregistrată o creștere bruscă a numărul celor care doresc să facă masteratul. Unii, care au finalizat câțiva ani în urmă, au decis să meargă să facă masteratul. În prezent, se înregistrează o scădere puternică a acestui indicator. Cei care au dorit să facă masteratul deja l-au făcut”.
Economistul a mai declarat că în anul de învățământ 2011/2012 în clasa a XII-a erau 19,4 mii de elevi. În 2016/2017 numărul lor a ajuns la 10,3 mii. În 2022/2023 - 12,4 mii. Acum, au finalizat etapa liceală 12,1 mii de elevi. Însă, în opinia economistului, numărul tinerilor care vor decide să-și continue studiile la o facultate aici acasă va fi mai modest decât a fost anul trecut. „Cred că universitățile în anul care urmează vor avea o situație la admitere mai slabă. În 2014/2015 numărul copiilor de după gimnaziu, care au dorit să meargă la studii, a scăzut brusc. Dacă media anuală ajungea la 45%, în 2015/2016 și 2016/2017 media a fost de 35-37%, pe fundalul înăspririi condițiilor de susținere a bacalaureatului. În prezent, media anuală este de 43%”.
Analistul economic afirmă că în următorii ani numărul tinerilor de vârstă universitară va continua să scadă. 70% dintre studenții de astăzi au între 19 și 23 de ani. În 2014, în Republica Moldova, erau 296 de mii de tineri cu vârsta cuprinsă între 19 și 23 de ani. În prezent, sunt 187 de mii. Numărul lor a scăzut dramatic din cauza proceselor democrafice. Se nasc tot mai puțini copii. În 2014, în țară erau 230 de mii de tineri, iar peste hotare 66 de mii. În prezent, din cei 187 de mii de tineri ai țării, în țară sunt doar 112 mii, iar peste hotare 74 de mii. Dacă în 2014, 22% dintre tineri care trebuiau să meargă la facultate erau peste hotare, în prezent numărul lor este de 40%.
„Asistăm la un proces de accelerare a migrației tinerilor. Dacă anterior migrau cei de aproape 30 de ani, în ultimii cinci ani tinerii de vârstă universitară migrează masiv. În câțiva ani, dacă lucrurile vor fi tot așa, vom ajunge în situația când tinerii care trebuie să fie studenți vor fi mai mulți peste hotare decât în țară. Estimez că, în prezent, Republica Moldova are circa 80 de mii de studenți, doar că 50 de mii sunt în țară, iar 30 de mii peste hotare. Există riscul ca în următorii ani să avem tot 80 de mii de studenți, doar că 50 de mii vor fi peste hotare, iar în țară - 30 de mii”.
Expertul declară că problema este că nu avem copii. Se nasc mai puțini, dar și acei care se nasc pleacă. Copiii născuți în anul 2004 ar trebui să meargă anul acesta la facultate, ciclul licență. În 2004 s-au născut 38,3 mii de copii. În clasa I au mers 35,8 mii de copii, iar peste hotare erau 1,8 mii. Către anul 2015, la etapa gimnazială, au ajuns 29,9 mii de copii, iar peste hotare se aflau deja 7,8 mii. Către liceu s-au îndreptat 27,1 mii de adolescenți, iar peste hotare erau deja 10,5 mii. La facultate sunt așteptați în acest an 23,2 mii de tineri, iar alții 14,3 mii sunt peste hotare.
„Generația 2004 merge în acest an la facultate, iar peste doi ani la materat. Până în 2028 în țară vor rămâne 19,3 mii de tineri, iar 18,2 mii se vor afla peste hotare. Jumătate din cei care s-au născut în 2004 se vor afla în țară. Dacă anterior migrația a afectat persoanele în vârstă, acum s-a schimbat structura migrației Republicii Moldova. Acum migrază copii. În anii 2000 migrau părinții să le asigure copiilor un viitor aici în țară, inclusiv să facă studii aici, acum migrază copii, fie la studii, fie la părinți”.
Expertul mai susține că tinerii de astăzi se căsătoresc estimativ la cinci ani de la finalizarea studiilor. Aceste persoane născute în 2004, estimativ către 2033 se vor căsători, iar către 2033 încă 12% vor pleca peste hotare. În țară vor rămâne 17 mii de persoane născute în 2004, iar peste hotare se vor afla deja 20,5 mii. Către 2038, după câțiva ani de la căsătorie, peste hotare vor fi 21,8 mii de persoane născute în 2004, iar în țară vor rămâne doar 15,6 mii.
„Republica Moldova trece în prezent prin al treilea val al migrației. Primul val, anii 2000/2005, oamenii au plecat din cauza sărăciei. Al doilea val, anii 2015/2018, oamenii au plecat pentru o viață mai bună. Acum pleacă copii, speranța acestei țări. Admiterea 2023 va fi mai proastă decât a fost în 2022. Universitățile sunt primele instituții care trăiesc drama Republicii Moldova. Universitățile văd primele tragedia pe care oamenii acestei țări o vor vedea peste câțiva ani. Nu sunt studenți, deoarece nu sunt copii. Nu sunt copii că nu s-au născut. Iar 40% din cei care s-au născut aici, deja sunt peste hotare”.
-----------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
