Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 6 martie 2026, în cadrul emisiuni săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că între cele două maluri ale Nistrului există diferențe majore atât în structura bugetară, cât și în nivelul veniturilor și cheltuielilor publice.
Potrivit expertului, pe malul drept al Nistrului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în stânga Nistrului există doar bugetul regiunii și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale, acestea fiind incluse într-un buget social general. Un alt aspect important evidențiat este lipsa transparenței privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept există date publice privind executarea veniturilor și cheltuielilor, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.
Pentru anul 2026, spune economistul, autoritățile autoproclamate din stânga Nistrului au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025. În același timp, și cheltuielile planificate pentru 2026 sunt mai mici decât în anii precedenți. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Economistul subliniază că modul de acoperire a deficitului bugetar este secretizat. Totuși, el presupune că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, iar costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble. „Se observă destul de clar că deficitul bugetar corespunde cu veniturile generate de prețul gazului”, a explicat Ioniță.
În comparație cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB, potrivit expertului, este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă autoritățile de pe malul drept acoperă deficitul din împrumuturi, în stânga Nistrului acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.
Totodată, datele privind veniturile bugetare pe cap de locuitor arată o diferență semnificativă între cele două maluri. În 2015, veniturile bugetare pe cap de locuitor erau de 15,3 mii de lei pe malul drept și 12 mii de lei pe malul stâng. În 2025 acestea au ajuns la 51,6 mii de lei în dreapta Nistrului și 18,1 mii de lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate venituri de aproximativ 57 de mii de lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii de lei pe malul stâng. Astfel, în prezent veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt de circa patru ori mai mari în dreapta Nistrului.
Potrivit analistului economic, presiunea fiscală în regiunea din stânga Nistrului este semnificativ mai mică. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, în regiune nu există TVA – principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova – ceea ce face ca atât populația, cât și agenții economici să plătească mai puține impozite.
Diferențe majore se observă și în ceea ce privește cheltuielile publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii de lei pe malul drept și de 22,5 mii de lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au crescut la 59,2 mii de lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au ajuns la 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii de lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii de lei în stânga. „În ultimii 10 ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas la același nivel”, a subliniat Veaceslav Ioniță.
Expertul mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor din stânga Nistrului a fost posibil datorită faptului că deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept. În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat și mai mult. Dacă pe malul drept situația economică s-a stabilizat, inflația a revenit la parametri normali, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului cheltuielile autorităților autoproclamate au scăzut cu aproximativ 27%. „Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.
Singurul domeniu unde regiunea stângă a Nistrului a investit mai mult decât malul drept este cel al infrastructurii rutiere. În ultimii 10 ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de circa 1,2%.
În concluzie, potrivit expertului, modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt reduse, cheltuielile sunt în scădere, iar o parte importantă a acestora continuă să fie acoperită din surse care nu sunt transparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
