Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli trebuie revăzut și extins și după iunie 2025. Republica Moldova trebuie să implementeze un program de subvenționare a accizei la motorină. Este o necesitate urgentă actualizarea Legii Apelor, dar și intervenția Guvernului către UE în vederea liberalizării permanente a exporturilor de fructe în stare proaspătă. Sunt câteva dintre propunerile mediului de afaceri din Republica Moldova pentru politica bugetar fiscală și vamală pentru 2026 expuse recent la o ședință a Agendei Naționale de Business și enumerate vineri, 4 aprilie, 2025, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul” în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, din 2009 și până în 2014 a existat un mecanism prin care se restituia TVA-ul agricultorilor. După o pauză de câțiva ani, în perioada recentelor crize, Guvernul a instituit un nou mecanism prin care restituie TVA-ul agricultorilor, doar că acesta expiră în iunie curent. „Agricultorii doresc ca acest mecanism să existe și după iunie 2025, dar să fie revăzut, deoarece nu toți au putut aplica în calitate de beneficiari. Cei care au fost acceptați au avut beneficii”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că acciza care este plătită la consumul produselor petroliere, cel puțin 80% este direcționată pentru reparația drumurilor. Însă, agricultorii, care dispun de o combină cu activitate în câmp și nu utilizează drumurile, sunt nevoiți și ei să plătească aceste accize, ceea ce le cauzează creșteri ale costurilor de producție și cer să fie instituit un mecanism de restituire a acestui tip de accize.

Economistul spune că Republica Moldova trebuie să aibă o strategie de irigare până în 2030, care să prevadă și alocarea de resurse financiare. Agricultorii speră că sprijinul anunțat să vină din partea UE va fi direcționat către agricultură, ramură care în prezent asigură aproape jumătate din exportul Republicii Moldova, iar un sistem de irigare performant ar permite exploatarea la maximum a potențialului economic. „Din cei 13 miliarde de metri cubi de apă care intră anual în țară, se consumă doar 0,3% - 0,4% și din această cauză Republica Moldova suferă din cauza secetelor”, a spus expertul.

Analistul economic a mai spus că atunci când a fost semnat Acordul de Asociere cu UE, Republica Moldova a obținut câteva poziții tarifare privilegiate, care expiră pe 25 iunie curent. „Ar fi bine ca Guvernul de urgență să reînceapă discuțiile cu UE pentru a prelungi perioada. Există riscul ca 3 mii de antreprenori din sectorul de fructe să sufere din cauza că piața europeană se închide ca urmare a expirării termenului, mai ales că în ultimii doi ani exporturile moldovenești sunt în scădere, iar exporturile de fructe au fost în creștere”, a spus analistul economic.

Veaceslav Ioniță a atenționat că Republica Moldova din exportator de zahăr riscă să se transforme în importatori. „Republica Moldova este unica țară care nu oferă subvenții producătorilor de zahăr. Cel puțin în perioade de crize trebuie să fie introduse măsuri de susținere a ramurii. Atunci când sunt crize, Guvernul trebuie să permită să importe zahăr doar producătorii de zahăr. Astăzi producătorii locali nu sunt protejați în fața dumpingului extern. Este nevoie de măsuri, similare celor din UE, pentru a asigura o concurență echitabilă între zahărul local și cel din import. Omorârea producției locale și permiterea importurilor va duce la ceea că activitatea economică din țară va scădea de 3-4 ori, iar veniturile bugetului public național de până la cinci ori”, a avertizat Veaceslav Ioniță.

Expertul a amintit că anul trecut a atenționat opinia publică că în Republica Moldova, din cauza unor reglementări neinspirate, a fost înregistrată o creștere a contrabandei cu țigări, ceea ce a însemnat venituri mai mici la bugetul de stat și riscuri de sănătate pentru minori, care consumă produse din tutun de pe piața neagră, nereglementată. „Producătorii cer ca Guvernul să vină cu acțiuni pentru a contracara piața neagră. În prezent avem o accelerare a încasărilor la buget din TVA, ceea ce arată că a scăzut contrabanda, comerțul ilicit, lucru care trebuie amplificat. Pentru a contracara piața neagră producătorii cer amânarea implementării interdicției aromelor pentru produsele din tutun încălzit până la aderarea la UE; introducerea unei accize pentru pliculețele cu nicotină; reglementarea clară a pungilor cu nicotină pentru protejarea minorilor și a consumatorilor; stabilirea unui calendar fiscal predictibil pe trei ani pentru toate produsele din tutun și nicotină și întărirea controlului și a aplicării legii în domeniul produselor din tutun și nicotină”, a declarat expertul.

Economistul menționează că reprezentanții culturilor medicinale și aromatice solicită crearea unui Program Național pentru sectorul plantelor medicinale și aromatice, cu sprijin financiar și tehnic pentru micii producători. La fel, simplificarea regimului fiscal, prin eliminarea blocajelor vamale și a dublului control; promovarea produselor date pe piețele externe, prin susținerea participării la târguri și dezvoltarea unui brand de țară pentru sectorul dat.

Totodată, reprezentanții companiilor de taxi solicită o reglementare mai riguroasă a acestei piețe, deoarece se estimează că peste 30% din mașinile de taxi activează în zona gri, generând concurență neloială. De asemenea, solicită ca Banca Națională, companiile de asigurări și companiile de taxi să identifice soluții de tranzit la piața liberalizată a asigurărilor și nu bruscă cum s-a întâmplat acum.

Drumarii au pledat pentru alocarea a 80% din plata accizelor pentru fondul rutier și ajustarea accizelor la motorină cu crearea unui mecanism de restituire agricultorilor. În opinia lor, subfinanțarea infrastructurii rutiere și alocarea a doar 40-50% din sumele necesare pentru întreținerea drumurilor a dus la creșterea drumurilor aflate într-o stare proastă și foarte proastă, care au trecut de 50%.

Expeditorii au cerut separarea clară între operatorul de cale ferată și expeditorii privați, pentru a preveni conflictul de interese; crearea unei autorități de reglementare independente pentru transporturi și logistică.

Agenda Națională de Business (ANB) a fost creată la inițiativa IDIS „Viitorul”, prin intermediul căreia, mediul de afaceri din Republica Moldova își promovează și își apără interesele, printr-un dialog civilizat cu organele statului. Totodată, ANB este un partener al statului în lupta sa cu corupția și eliminarea barierelor inutile în domeniul afacerilor. ANB a fost lansată în decembrie 2007.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .