Față de Comunitatea Statelor Independente (CSI), cele două maluri ale Nistrului au fost legate din punct de vedere: economic, emoțional și politic. În prezent, cel puțin economic, atât malul drept, cât și malul stâng, sunt pe deplin integrate în economia europeană. „Din punct de vedere economic, am spus la revedere pentru CSI. În prezent, partenerul cel mai mare al Republicii Moldova este Uniunea Europeană (UE)”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 19 mai, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, din punct de vedere politic, Republica Moldova a fost influențată puternic de către CSI, în prim plan fiind resursele energetice și exportul unor produse alimentare. Acum, că a scăpat de această dependență, factorul politic și-a pierdut influența. Din punct de vedere emoțional, și astăzi mai sunt moldoveni nostalgici după acea perioadă, dar sunt mai mult niște fantezii, care nu au nimic cu realitatea. Circa 115 mii de moldoveni oficial se odihnesc în UE, la care se mai adaugă circa 400 de mii, care merg anual neoficial la odihnă în UE, iar în CSI oficial mai puțin de 300 de oameni se odihnesc. Astfel, cei care mai au emoții și sentimente față de CSI nici măcar la odihnă nu merg acolo.
Veaceslav Ioniță susține că anul trecut, comerțul Republicii Moldova cu UE a atins 7,1 miliarde de dolari: 4,6 au reprezentat importurile din UE, iar 2,5 – exporturile moldovenești în UE. Acești 7,1 miliarde de dolari ar fi jumătate din toată relația comercială externă a Republicii Moldova, care se cifrează în prezent la aproape 14 miliarde de dolari: importuri și exporturi. „A mers bine până în 2019. Apoi, a urmat 2020, când am avut pandemie și a urmat o scădere, în raport cu toți partenerii comerciali, nu doar cu UE. Apoi, în 2021, 2022 și deja în 2023 este o creștere semnificativă, datorită roadei agricole bogate din 2021, care a animat puternic exporturile moldovenești. Și războiul din Ucraina a animat exporturile noastre în 2022. Este o dramă ceea ce se întâmplă în Ucraina, dar acest lucrul s-a reflectat în comerțul Republicii Moldova. Multe bunuri ucrainești, Republica Moldova le-a importat și exportat. Multe lucruri de care a avut nevoie Ucraina, Republica Moldova le-a importat din UE și le-a exportat în Ucraina”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul a mai afirmat că până în 2005/2006 comerțul Republicii Moldova cu UE era slab. Abia în 2006, când Republicii Moldova i-a fost impus embargou la vinuri de către Rusia, s-a înțeles că trebuie de mers pe piața UE, dar și de diversificat piața. Ulterior, industria de automotive, care nu a existat în Republica Moldova, a apărut ca o extensie a ceea ce era în România în acest domeniu, a fost a doua intensificare a relațiilor Republicii Moddova cu UE. A treia etapă a intensificării relațiilor vine după 2014, după semnarea Acordului de Asociere cu UE, când Rusia, din nou, a impus interdicții/embargouri, ceea ce a făcut ca Republica Moldova și mai tare să se apropie de UE. „Republica Moldova, după 2014, are o creștere bruscă a exporturilor, după apariția sectorului de automotive. Prima creștere a fost în 2010, ca rezultat al emborgourilor din 2006. În 2021/2022 este o creștere fără precedent și este legată de roada agricolă extrem de bună din 2021 și pe fundalul războiului din Ucraina, care a animat comerțul nostru cu UE”, a afirmat expertul.
Economistul a mai menționat că din 1996 și până în 2000, partenerul de bază al Republicii Moldova era CSI, care deținea anual 63% din tot exportul moldovenesc. UE era cu 30%. În perioada 2001/2005 UE a urcat la 37%, iar CSI a scăzut la 54%. În perioada 2006/2010, UE crește până la 50%, iar CSI scade la 40%. 2011/2015, UE a ajuns la 51%, iar CSI la 35%. În perioada 2016/2022 – UE-67%, CSI-14,8%, însă aici sunt incluse și cifrele cu referire la Ucraina, care din 2018 nu mai este membră a CSI. „În prezent, UE este 60%, iar CSI a scăzut sub 10%. UE a scăzut puțin deoarece războiul din Ucraina a dus la intensificarea comerțului Republicii Moldova cu Ucraina, crescând puternic cota Ucrainei în comerțul nostru. Dar, și producția agricolă pe care noi am exportat-o foarte mult a mers nu doar UE, dar și în alte țări care nu sunt membre UE. La noi puternic s-a dezvoltat comerțul cu alte țări. În prezent, în valoare anuală, exporturile moldovenești către UE sunt la nivel de 2,5 miliarde de dolari, în CSI – de 310 milioane de dolari. Cu alte țări – 1,54 de miliarde de dolari”, a spus economistul.
Analistul economic susține că în 2022 puternic a fost influențat comerțul moldovenesc de către războiul din Ucraina. În prezent, domină produsele petroliere, cele agricole, care nu reflectă exporturile reale ale Republicii Moldova. Dacă în 2011 cel mai mult exportam textile; producție vegetală și animalieră; mașini, aparate și echipamente electrice; produse alimentare; grăsimi și uleiuri; în prezent, cel mai mult se exportă mașini, aparate și echipamente electrice – 28%. „Este rezultatul muncii în Zonele Economice Libere, al investițiilor din ultimii 10 ani în aceste zone. Produsele vegetale au rămas la același nivel, textilele au rămas pe același loc, dar au crescut ca volum. Produsele alimentare au rămas la fel. Industria mobilei a crescut vertiginos. Acordul de Liber Schimb cu UE a permis exportul de mobilă. Industria mobilei care nu intra în top 10 produse exportate, acum este în top 5. A ajuns a patra ca pondere în exporturile moldovenești către UE. Peste 200 de milioane de dolari anual, o performanță de neignorat”, a declarat analistul economic.
Expertul a mai remarcat faptul că UE este formată din 28 de state, iar Republica Moldova exportă în toate aceste state. Cel mai mult: 43,9% în România; 13,7% - Italia; 12,2% – Germania; 5,7% - Polonia; 3,9% - Bulgaria; 3,8% - Cehia; etc. Astfel, primele trei țări asigură Republicii Moldova 70% din toate exporturile către UE. „Ce importăm noi din UE: 25,4% - mașini și echipamente; 18,4% - mărfuri manafacturate; 18% - produse din industria chimică, inclusiv farmaceutice; 17,4% - produse alimentare, agricole și băuturi; 15,8% - combustibil; etc”, a remarcat expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, foarte multă lume eronat crede că comerțul extern al celor din stânga Nistrului este legat de CSI, dar de fapt stânga Nistrului are aceeași relație cu CSI, ca și Republica Moldova. Volumul de export către CSI al celor din regiunea separatistă transnistreană scade vertiginos. Este prezentă Ucraina cu o cotă destul de puternică, dar CSI practic a dispărut. „Cel mai mult companiile din stânga Nistrului vând în dreapta Nistrului. Exporturile în UE din stânga Nistrului sunt aproape de 50%. 70% din tot ceea ce vând companiile din stânga Nistrului, sunt vândute pe piața din Republica Moldova și din UE. Cel puțin economic, atât dreapta Nistrului, cât și stânga Nistrului, sunt de deplin integrate în economia europeană”, a conchis Veaceslav Ioniță.
------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
