Republica Moldova rămâne în topul primelor 50 de țări cu cel mai mare flux ilicit de capital în comerțul internațional, care în acest an va fi de 1,8 miliarde dolari. „O cifră prea mare pentru noi care suntem așa de săraci”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 22 septembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.Eu.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, încă în 2005, Global Financial Integrity, un centru de cercetare din Statele Unite, specializat în estimarea fluxului ilicit de capital care circulă în lume, a calculat pentru 150 de state în curs de dezvoltare, volumul fluxului ilicit de capital din comerțul internațional, flagel de care și Republica Moldova este afectată. Din cele 150 de țări analizate, Republica Moldova se situează în topul primelor 50 de state. „La noi, fluxul ilicit de capital este într-o situație destul de neplăcută. A fost, este și, din păcate, rămâne, și încă va mai fi, bănuiesc, încă mult timp”, a spus Veaceslav Ioniță.
Ilicit, spune expertul, nu înseamnă întotdeauna ilegal, dar atunci când cineva trece frontiera, nu încalcă legislația, dar trece un anumit flux de marfuri nedeclarat și aceasta este fluxul ilicit de mărfuri, evaziunea fiscală are loc. „Comerțul ilicit nu este despre comerțul ilegal, dar despre comerțul legal care are loc, și pe lângă acest tip de comerț legal, unii reușesc, utilizând contractele legale, mecanisme legale, să facă transferuri ilicite de capital, de multe ori inclusiv cu tentă de spălare de bani, cu tentă de fraudă fiscală. Inclusiv, banii proveniți din activități ilegale de peste hotare îi aduc în țară, sau din țară îi duc peste hotare, apoi îi aduci înapoi în țară”, a spus expertul.
Analistul economic crede că în Republica Moldova, ca și la nivel mondial, ar fi patru forme principale ale fluxului ilicit de capital, atunci când au loc importurile și exporturile de bunuri, dar și când se realizează intrările și ieșirile ilicite de capital.
La importul de marfuri, fluxul ilicit de capital poate fi organizat atunci când factura este supraestimată, în cazuri de corupție. De ex., când un funcționar are dreptul de a decide asupra procurărilor unor bunuri de import, cum ar fi: păcura, gazul, autobuze, troleibuze, ne confruntăm cu fenomenul facturii supraevaluate. De ex., în loc de o factură de 10 milioane de dolari, cât costă bunul în mod normal, se emite o factură de 13 milioane de dolari. 10 milioane merg la vânzător, 3 milioane merg în offshore, cea ce și reprezintă costul corupției. În felul acesta se obține un flux ilicit de capital care iese din țară, acei 3 milioane de dolari din 13 milioane de dolari. „Aceștia sunt banii noștri, care ulterior ni se impun în tarif, în costuri, se scot din bugetul de stat, dar ei au părăsit țara, se află pe conturile offshore undeva peste hotare”, a spus analistul economic.
Economistul a făcut referire la o recentă investigație a Ziarul de Gardă legată de procurările de păcură, în condițiile stării de urgență. Ziariștii au ajuns la concluzia că păcura a fost plătită de către compania din Republica Moldova, la un preț mult mai mare, aproape de două ori, decât ar fi cumpărat o firmă intermediară de la vânzătorul primar. O altă referire a fost facută tot la o investigație a Ziarului de Gardă, care a arătat că toată păcura a fost cumpărată la prețul maximum investigat, mai mare cu aproape o mie de dolari, în condițiile în care prețul de achiziție a fost circa de 500-600 de dolari. „După cum au arătat investigațiile este vorba de facturi supraevalutae, prin care banii ies din țară. Prin facturile subestimate de regulă are loc evaziunea fiscală. Se aduce marfă în țară, și în loc să se declare la vamă valoarea corectă a mărfurilor, se declară mai puțin, au loc înțelegeri cu vameșul și în felul acesta se face evaziune fiscală, iese un fel de contrabandă. În felul acesta, în țară intră bani nedeclarați, care ulterior trebuie scoși din țară”, a declarat economistul.
La exportul de mărfuri, potrivit expertului, fluxul ilicit de capital are loc, la fel, în primul rând prin intermediul eliberării facturilor supraestimate. Atunci când se face exportul de mărfuri, marfa care este exportată se declară că are o valoare mai mare decât valoarea ei reală. Se face export de mărfuri la un preț supraestimat. Prin această schemă, are loc repatrierea banilor furați. Totodată, la exportul de mărfuri, fluxul ilicit de capital are loc și prin intermediul facturilor subestimate, prin intermediul cărora are loc scoaterea ilicită a capitalului din țară. Cineva care a lucrat pe loc, a câștigat bani pe care nu-i poate demonstra dar pe care vrea să-i scoată din țară. Atunci, poate face exporturi declarându-le la o valoare mult mai mică decât valoarea reală. De ex., cumpără producție agricolă de un milion de dolari, dar plătește în numerar doar 500 de mii de dolari. Marfa care iese din țară este la valoarea de 500 de mii de dolari, dar în realitate scoate din țară bunuri de un milion de dolari. „Diferența de 500 de mii de dolari sunt banii iliciți câștigați aici, dar nu are o modalitate legală de a-i scoate din țară. Însă, folosind aceste facturi subevaluate a reușit acest lucru. La noi facturile subevaluate sunt de zeci de milioane de dolari, în fiecare an”, a mai spus expertul.
Veaceslav Ioniță estimează că din 2009 și până în 2018, circa 15-20% din volumul comerțul internațional al Republicii Moldova a fost valoarea fluxului ilicit de capital. În prezent, procentajul ar fi mai mare. „În acest an, cifra depășește două miliarde dolari. A fost micșorată la 1,8 miliarde de dolari din cauză că în comerțul generat de războiul din Ucraina, cumva fluxul ilicit de capital nu participă, cu toate că participă. Dacă ținem cont și de fluxul care îl avem în prezent generat de comerțul cu Ucraina, atunci noi avem nu 1,8 dar 2 miliarde dolari. Deci anual, din comerțul internațional, intră și iese, ilicit, în și din Republica Moldova 1,8 miliarde dolari. Dintre care, intră în țara noastră un miliard de dolari și iese un miliard și 60 de milioane de dolari. Acesta este fluxul ilicit de capital care are loc anual în Republica Moldova”, a estimat Veaceslav Ioniță.
Economistul a mai menționat că, anul acesta, vor ieși ilicit, prin facturi exagerate la procurările de bunuri importante, circa 550 de milioane dolari. De ex., o persoană, care participă la achiziții publice, fie de motorină, gaz, face procurări la un preț mult mai mare decât costă real, iar diferența de 10-20-30 de milioane dolari, de la caz la caz, rămâne în offshore. O parte din bani merg pentru iaht, case în Viena, dar o parte trebuie să-i întorci acasă și acești bani se întorc printr-o altă schemă, prin supraevaluarea facturii la mărfurile exportate.
Vorbind despre contrabanda și evaziunea fiscală la mărfurile importate, analistul economic a afirmat că avem o situație tristă. În trimestrul II, din anul trecut, au fost încasări din TVA de 6,8 miliarde de lei, iar anul acesta, în trimestrul doi, au fost 6,5 miliarde lei. O scădere nu atât de mare, dar grav este faptul că răul se ascunde în detalii. „Noi avem încasări din TVA de pe două poziții: la mărfurile și serviciile prestate în Republica Moldova și la mărfurile importate. La mărfurile și serviciile prestate în Republica Moldova, încasările din TVA au crescut de la 2,3 la 2,5 miliarde de lei. Aceasta arată că la noi anul acesta nu avem o creștere mare a consumului. După criză, oamenii consumă mai puțin, dar după volumul de bani, și inflația pe care am văzut-o, și că totul s-a scumpit, se vede că noi cheltuim mai mult, dar cumpărăm mai puțin. În schimb, TVA la mărfurile de import a scăzut de la 6,1 la 5,3 miliarde de lei. Avem o scădere halucinantă. Cel mai probabil ne confruntăm cu un proces amplu de evaziune fiscală la vamă”, a spus analistul economic.
Veaceslav Ioniță a explicat comerțul internațional pe care îl are Republica Moldova cu Federația Rusă, unde legal, în 2021, a exportat mărfuri de 276 de milioane de dolari, iar rușii legal au importat din Republice Moldova mărfuri de 416 milioane de dolari. „Avem o diferență de 140 de milioane de dolari. Noi exportăm la ei mai puțin decât ei importă de la noi. Exportatorii noștri spun că de multe ori serviciul vamal al Federației Ruse exagerează referitor la valoarea mărfurilor în vamă, dar este și o formă ilicită de a scoate capitalul din Republica Moldova. Ucrainenii, după ce s-a început războiul, au calculat că 85% din toată contrabanda din Ucraina o gestionau ofițerii FSB”, a spus expertul.
Economistul a mai declarat că atunci când funcționarii moldoveni procură de pe banii publici lucruri scumpe, atunci iese banii din țară și ajung pe conturile offshore, după care trebuie aduși înapoi în țară. Cel mai ușor mod de a-i aduce este exportul de produse la un preț mult mai mare decât prețul real. Deci, un grup de oameni din Republica Moldova, care au posibilitatea să încheie contracte publice, ca să delapideze banul public, ca să ajungă pe conturile din offshore, dar după asta au problema cum să aducă înapoi banii în țară. Astfel, cumpără marfă, de ex., de 10 milioane de dolari, dar o exportă fictiv cu 15 milioane de dolari. În felul acesta, a introdus în offsore 5 milioane de dolari care nu există, iar din offshore îi pot aduce în țară, pe conturile lor.
Analistul economic a explicat și cum sunt transformați în numerar. „Despre piața gri a produselor petroliere nu m-am gândit că poate ajunge să fie subiect al spălarii banilor, m-am gândit doar la aspectul că la noi de la 50 până la 51% din motorină să vinde în zona gri, așa numitele vânzările angro. Bănuiam că transportatorii și agricultorii, care procură motorină pentru consum personal, jumătate din această motorină o vândeau făcând evaziune fiscală, neplătind TVA. Am calculat că evaziunea fiscală este de peste 100 de milioane lei anual. Această motorină nu participă la evaziunea fiscală, dar participă la spalare de bani. Atunci când banii furați de la noi au ajuns pe conturile offshore, după asta au intrat înapoi în țară, prin schema prin care banii au plecat din țară, prin schema prin care banii au ajuns în țară. Cum se poate face numerar? Prin consumul fictiv din motorină, pe care o vinde în numerar și acest numerar ajunge în mâinile cui trebuie. Altfel spus, piața de motorină din zona gri, care a scăzut, dar cred că este nu mai puțin de 20%, este de fapt o piață care este utilizată până în prezent pentru spalare de bani. Motorina, care se vinde ilicit, nu este motorina care participă la evaziunea fiscală. Este vorba despre motorina de miliarde de lei care se vinde și prin intermediul căreia banii scoși, fraudând bugetul țării, sunt reintrodu-și, prin altă fraudă, în țară, și sunt transformați în numerar și pot fi utilizați în scopuri politice, inclusiv electorale. Din nefericire, Republica Moldova rămâne în topul primelor 50 de țări cu cel mai mare flux ilicit de căpital în comerțul internațional, care în acest an este de 1,8 miliarde dolari. O cifră prea mare pentru noi așa de săraci”, a conchis expertul.
-----------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
