Republica Moldova este o piață în care potențialul de dezvoltare a energiei regenerabile încă nu a fost valorificat. Investitorii au ezitat să facă investiții mari în acest sector din cauza instabilității politice din ultimii ani. Vorbind despre eficiența energetică, evidențiem că proiectele de eficiență energetică din Republica Moldova au un caracter preponderent de renovare și reconstrucție, fiindcă starea clădirilor publice, mă refer la școli, grădinițe, spitale etc., este dezastruoasă în cele mai multe cazuri.
– Spuneți-ne, vă rog, cum decurge procesul de implementare a Acordului de Asociere în sectoarele eficienței energetice și a energiei regenerabile?
Sectoarele eficienții energetice și a energiei regenerabile în procesul implementării AA au fost lăsate în umbră în ultimii ani. Aceste segmente sunt considerate prioritare de Comunitatea Energetică Europeană (CEE), iar statele membre ale CEE și-au asumat mai multe angajamente care urmau a fi atinse până în anul 2020. Este vorba de reducerea consumului anual de energie cu 20%, o pondere a energiei regenerabile de 17% din consumul total de energie și de 10% din cel al energiei electrice. De asemenea, se prevede o reducere cu 25% a emiselor de CO2 și altele. Constatăm, deocamdată, că în Republica Moldova nu există suficientă voință politică de a susține și promova aceste sectoare ale domeniului energetic.
– La ce vă referiți când susțineți că nu există suficientă voință politică?
Lipsa voinței politice este evidentă când vorbim de reorganizarea cadrului instituțional. Mă refer la comasarea Fondului de Eficiență Energetică (FEE) cu Agenția pentru Eficiență Energetică (AEE). Consider că a fost o greșeală instituțională destul de mare. În primul rând, comasarea s-a făcut pe platforma Agenției, instituție care a fost, practic, amorfă și rămâne în continuare, deocamdată, slab funcțională. AEE are probleme în procesul de angajare și identificare a specialiștilor din cauza statutului său. În cazul Fondului, cunoaștem că timp de cinci ani de zile s-au făcut investiții, a existat asistență tehnică și financiară consistentă din exterior pentru a dezvolta capacitățile care, până la urmă, au început să dea roade. Au fost implementate unele proiecte, dintre care unele reușite, altele mai puțin reușite. Important este că lucrurile au început să se miște spre bine.
– Trebuie Agenția pentru Eficiență Energetică să mediatizeze sectorul eficienței energetice, să vină cu consultanță și să promoveze proiecte?
Exact. Să atragă investiții și să asigure, în conformitatea cu legea, asistență autorităților locale de nivel doi și municipiile în elaborarea și implementarea planurilor locale în sectorul eficienței energetice și a energiei regenerabile. În perioada 2012-2015, prin intermediul Fondului pentru Eficiență Energetică, au fost puse la dispoziție instituțiilor publice și private peste 526.9 mln. lei, dintre care, până în anul 2016 au fost valorificați aproximativ 37%. Resursele financiare pe care le gestionează Agenția s-au diminuat semnificativ, pentru că s-a redus și asistența din exterior odată ce prioritățile acestui sector au căpătat un rol secundar
– În sectoarele eficienții energetice și a energiei regenerabile au fost adoptate legi care transpun actele europene în aceste sectoare. Cum decurge elaborarea cadrului normativ secundar?
În domeniul eficienții energetice, cadrul legal primar a fost adoptat, majoritatea actelor europene fiind transpuse în legislația națională. Privitor la cadrul normativ-secundar, sunt restanțe la partea legată de eficiența energetică a clădirilor. În mod special, nu au fost duse până la capăt lucrurile referitoare la evaluarea performanței energetice și etichetarea energetică a clădirilor. De asemenea, sunt probleme în privința planurilor locale de acțiuni referitoare la eficiența energetică. În prezent, doar opt raioane din 32 au elaborat și aprobat planuri locale de acțiuni în domeniul eficienței energetice.
– Cum stau lucrurile în domeniul energiei regenerabile?
În ceea ce privește energia regenerabilă, lucrurile sunt un pic diferite. Avem transpusă Directiva europeană privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. Însă elaborarea cadrului legal secundar șchiopătează. Trebuie de menționat că în acest sector s-a venit cu o nouă abordare de a achiziționa energia regenerabilă prin tender. Până anul trecut, vechea legea acorda investitorului dreptul să investească și să construiască un parc fotovoltaic sau eolian, să elaboreze proiectul, să obțină tariful de la ANRE și, ulterior, să realizeze proiectul. Legea nouă, intrată în vigoare în anul 2018, schimbă abordarea îndrituind Guvernul să scoată la licitație o anumită capacitate în baza căruia se construiesc capacitățile comandate de executiv. După ce se lansează licitația, deja companiile vin și propun tariful de vânzare în rețea pentru un kWh de energie generată. Cine va propune cel mai mic tarif, acelea va câștiga licitația.
– Republica Moldova depășește cota convenită cu CCE pentru ponderea energiei regenerabilă în consumul energetic. Cu toate acestea, există anumite probleme. În ce constau ele?
Republica Moldova trebuia să asigure 20% din energia regenerabilă din totalul energiei consumat. S-a convenit cu CEE, în cele din urmă, o cotă de 17%. Într-un studiu elaborat în parteneriat cu Biroul Național de Statistică s-a demonstrat că la noi, practic, ponderea consumului de biomasă, preponderent lemne de foc, este mai mare decât era anterior în datele statistice și, în consecință, noi o depășim cota de 17% din energie regenerabilă în consumul energetic. Cu toate că există mai multe semne de întrebare, cota de 20% de energie regenerabilă asumată până în 2020, Republica Moldova o depășește. Cotele acestea urmează a fi raportate, dar ele nu mai sunt atât de relevante pentru obiectivele care urmează a fi stabilite pentru anul 2030.
– Cum stăm la capitolul eficiența energetică pentru a realiza obiectivele propuse?
Vorbind de eficiența energetică, există niște cote pentru clădiri. Spre exemplu, 10% din clădirile publice să fie renovate. Mai sunt niște obiective de genul că începând cu 2021 toate clădirile noi construite să fie de tip nearly zero-energy, adică se aprovizionează singure cu energia pe care o consumă. Obiectivele sunt în strânsă legătură cu evaluarea performanței energetice a clădirilor. Aceste obiective sunt realizabile, dar nu în termenii stabiliți acum.
– Există interes pentru piața moldovenească de energie regenerabilă?
Interes există pentru că piață moldovenească, dacă să ne uităm în regiune, are un potențial destul de mare, care încă nu a fost exploatat suficient. De exemplu, pe piața energiei regenerabile din România sunt foarte multe parcuri eoliene. De asemenea, în Ucraina sunt foarte multe instalații eoliene și fotovoltaice. În Republica Moldova a existat un anumit control asupra domeniului și s-a tergiversat deschiderea pieței. Din cauza lipsei de previzibilitate politică s-a întârziat foarte mult dezvoltarea și valorificarea surselor de energie regenerabile (SER). Trebuie să luăm în considerare și aspectul social. Orice investiție făcută trebuie inclusă în tarif. Din acest punct de vedere, există reticențe. Energia electrică din SER este mai scumpă, ceea ce automat va determina creșterea tarifului la energia electrică pentru consumatorii finali.
– Ce alte impedimente există în dezvoltarea sectoarelor eficienții energetice și a energiei regenerabile?
Republica Moldova este o piață unde potențialul de dezvoltare a energiei regenerabile încă nu a fost valorificat. Totuși, din cauza instabilității politice din ultimii ani, investitorii au ezitat să facă investiții mari în acest sector. Ce ține de eficiența energetică, aici sunt mai multe aspecte care trebuie discutate. În primul rând, proiectele de eficiență energetică în Republica Moldova doar se numesc așa, dar au un caracter preponderent de renovare și reconstrucție, fiindcă starea clădirilor publice, mă refer la școli, grădinițe, spitale etc., este dezastruoasă în cele mai multe cazuri. De aceea, componenta de eficiență energetică este practic 50% din toată investiția care trebuie realizată într-o clădire – acoperiș, geamuri etc.
În al doilea rând, eficiența energetică nu este o problemă prioritară pentru că tarifele la energie în Republica Moldova nu sunt atât de mari, dacă facem o comparație cu alte țări. Prețurile la energie nu bat atât de tare la buzunar și, respectiv, nici sectorul industrial, nici sectorul public, nici cel rezidențial, nu sunt constrânse să investească în economisirea energiei, deoarece consecințele investiri în eficiența energetică nu sunt atât de mari și nu au impactul pe care l-ar avea într-o țară, unde tariful este de două ori mai mare la energia termică sau la cea electrică. Respectiv, raportându-ne la tarifele actuale, proiectele investiționale în domeniul eficienței energetice nu sunt atractive din cauza perioadei îndelungate de recuperare a investiției. Pe de altă parte, fenomenul sărăciei energetice este destul de pronunțat, iar cei afectați nu au capacitate de a investi în măsurile de eficiență energetică.
– Ce ar putea face în acest caz Guvernul?
Guvernul are un rol important în asigurarea funcționalității diverselor mecanisme și instrumente în ceea ce privește promovarea energiei regenerabile și a eficienței energetice. Structura consumului de energie în Republica Moldova este dominată de gazele naturale. Respectiv, diminuarea ponderii acestei resurse în balanța energetică, inclusiv prin sursele de energie regenerabilă, ar trebui să fie o prioritate. Pentru pătura socială afectată de fenomenul sărăciei energetice sunt necesare programe de sprijin în vederea implementări măsurilor de eficiență energetică. De exemplu, anual din bugetul municipiului Chișinău se alocă mijloace financiare sub formă de compensații pentru energie care depășesc suma de70 mln. lei. Dacă aceste resurse financiare ar fi fost valorificate pentru implementarea măsurilor de eficiență energetică pe parcursul a 10 ani, era să fie soluționată problema dată și, respectiv, acești bani puteau fi utilizați în alte scopuri. Astfel o familie ar putea beneficia o singură dată de ajutor financiar în sumă de 20 mii lei pentru măsuri de eficiență energetică, iar ulterior factura se va reduce cu până la 40% și familia dată nu va mai avea nevoie de compensații la energie.
