Blog

Numărul de studenți scade al 12-lea an consecutiv. Universitățile de stat, cele mai afectate

Al 12-lea an consecutiv scade numărul de studenți în universitățile din Moldova. În acest an numărul s-a redus cu încă 5 mii față de anul precedent și a ajuns la doar 60,6 mii, cea ce este de 2,1 ori mai puțin decât acum 12 ani când numărul lor maxim a atins nivelul de 128 mii persoane.

Însă reducerea numărului de studenți în acest an se deosebește cardinal de anii precedenți prin două aspecte importante:

  1. Reducerea s-a realizat exclusiv din contul studenților de la instituțiile superioare de stat. Astfel numărul de studenți în instituțiile private de învățământ a rămas neschimbat la nivelul de 10 mii studenți, iar a celor din instituțiile de stat s-au redus cu aproape 5 mii persoane de la 55,3 mii la 50,6 mii studenți
  2. Reducerea s-a realizat în cea mai mare parte din contul studenților cu frecvență la zi. Astfel numărul de studenți cu frecvență redusă a rămas relativ constant 22,1 mii față de 22,9 mii persoane. În schimb numărul studenților de la secția zi s-a redus semnificativ de la 42,6 mii persoane la 38,5 mii persoane.

În aceste vremuri de criză pentru sistemul universitar din Moldova se profilează două tendințe clare: 1) universitățile de stat pierd terenul în fața celor private, 2) studenții din varii motive pledează pentru învățământul cu frecvență redusă, cel mai probabil totuși considerăm că din considerente financiare.

Factorii fundamentali, care stau la baza reducerii cu 67,4 mii a numărului de studenți din ultimii 12 ani:

  1. Scăderea în continuare a numărului de tineri de vârsta universitară. Astfel dacă în 2008 populația cu vârsta cuprinsă între 18-22 ani era de 365 mii persoane, atunci în prezent numărul lor s-a redus până la 219 mii sau cu 146 mii persoane în doar 12 ani. Doar acest factor a determinat reducere numărului de studenți cu 50 mii persoane.
  2. Înăsprirea condițiilor la examenele de bacalaureat a dus la scăderea numărului celor care în vârsta universitară doresc să-și continue studiile la universitate. Însă acest factor noi îl privim mai mult ca factor pozitiv. Universitățile în goana după contracte au anulat orice bariere la admitere. Noi deja am uitat ce înseamnă concurs de admitere. Bacalaureatul a devenit unica formă de examinare în lipsa unor filtre de selecție din partea universităților. Înăsprirea condițiilor de examene la bacalaureat au lipsit universitățile cu încă circa 3 mii studenți.
  3. Implementarea învățământului superior în două cicluri, a dus la faptul că doar 40% din studenți decid să continue studiile după ciclul II, cea ce a cauzat o reducere a numărului de studenți cu încă aproximativ 14 mii persoane. Universitățile în dorința de a nu pierde contractele, practic promovau 100% studenți, indiferent de reușita lor. Iar studiile pe cicluri au devenit unicul instrument de selecție al studenților, cei drept cu consecințe dramatice pentru bugetele universităților.

Totodată, să nu uităm că sub reducerea numărului de tineri de vârsta universitară se ascunde un alt element demografic: unificare familiilor peste hotare, plecarea tinerilor peste hotare și decizia familiilor de a le asigura studii superioare copiilor.

Însă cea mai mare provocare pentru universitățile din Moldova și în special cele de stat este lipsa de înțelegere a fenomenelor care au loc.

În ”lupta” pentru studenți, universitățile au declanșat o adevărată ”concurență” distructivă între ele, în special asta se referă la universitățile de stat. Este destul de trist să urmărești cum în lupta pentru studenți 2-3 universități de stat dublează specialitățile și luptă pentru același număr de studenți, iar pe final în loc de o grupă de 25-30 studenți, avem 2-3 grupe a câte 10-15 studenți la 3 universități, evident cu costuri duble de pregătire pe fundalul scăderii dramatice a bugetelor universitare. Această luptă între Universitățile de stat au provocat majorarea costurilor de pregătire a unui student în condițiile de reducere dramatică a bugetelor universitare. Cam proastă consecință a unor politic dezechilibrate.

Iar statul urmărește pasiv cum această luptă dintre universități omoară sistemul nostru de pregătire a tinerilor în învățământul superior.

În prezent avem nevoie nu de luptă între Universități, dar de Crearea unor Alianțe Universitare. Statul nu trebuie să urmărească pasiv cum universitățile sale se distrug reciproc, prin dublarea de specialități.

Criza de studenți a scos în evidența de fapt criza sistemului educațional, care până mai ieri nu se vedea datorită bugetelor enorme provocate de explozia de studenți în perioada 1997-2008, însă acum este timpul de acționat. În caz contrar riscăm să pierdem definitiv competiția cu universitățile străine, iar cei care vor rămâne în Moldova vor studia doar la frecvență redusă.

Urmărește-ne pe

rețele de socializare

Abonează-te la

Știri

Connect with us