Discuțiile purtate pe subiectul legalizăril plăcuțelor de înmatriculare pentru anumite tipuri de vehicule provenite din regiunea transnistreană și participarea acestora în traficul rutier internațional este un subiect complicat. Ultimele negocieri relansate în acest an, 2018, arată clar că apelurile la concesii unilaterale, la generozitate, în absența unor estimări realiste a efectelor acestui dosar, nu au cum să conducă la o rezolvare satisfăcătoare pentru RM. Experții independenți notează serioase riscuri legate de posibile evaziuni fiscale, de costuri pe care RM ar trebui să le acopere în cazul unor accidente rutiere comise de vehicole transnistrene, dar și de răspunderile ce derivă dintr-o serie de convenții privind transportul internațional, de care autoritățile RM nu se pot eschiva.
Societatea civilă trage alarma asupra lipsei unor analize de fezabilitate politică, și nu doar tehnică, evitându-se situația în care anumite decizii unilaterale pot compromite relația excelentă a RM cu Ucraina, oferind elemente de suveranitate unei regiuni secesioniste, care-și ține captivă populația. Pe acest subiect complex, IDIS a lansat astăzi un studiu (Policy Brief), întitulat ”Dosarul plăcuțelor auto – un test pentru suveranitatea RM”, autorul fiind Rosian Vasiloi și Veaceslav Berbeca. Autorul notează contradicțile existente între soluțiile tehnice propuse de transnistreni și obiectivul strategic al RM de a reintegra gradual întreaga regiune în câmpul său constituțional, ceea ce are nevoie de pași spre obiectiv, și nu contra acestuia.
În opinia directorului IDIS, Igor Munteanu, ”re-integrarea regiunii transnistrene va mai cere ceva timp, motiv pentru care Guvernul RM are nevoie de instrumente și baze solide de agregare și socializare. RM are nevoie să pună la evidență populația rezidentă în regiune, proprietățile, să garanteze drepturi de proprietate, ceea ce nu se rezolvă prin tactica cedărilor haotice, circumstanțiale, a unor instituții și mecanisme naționale. Cei care parazitează pe beneficiile obținute prin politizare excesivă ar trebui să-și respecte mandatul de a asista RM să-și reintegreze teritoriul și populația, nu să întărească structuri care le separă în acest moment. Atunci când am menționat conceptul de ”linii roșii în procesul de reglementare transnistreană” am descris de fapt ceea ce face parte intangibilă din suveranitatea statului recunost internațional și care nu poate fi tranzacționat”, a menționat Igor Munteanu. Or, autoritățile centrale responsabile să reprezinte RM în formatul ”5+2”, sau în grupurile de lucru, nu trebuie să uite de faptul că orice soluții tehnice trebuie să fie compatibilă cu interesele RM în acest proces, un interes național de care nu trebuie să uite”.
”Soluțiile proaste sunt cel mai ușor de luat, a menționat Rosian Vasiloi. E suficient să adoptăm integral poziția liderilor secesioniști sau ruși, și să tratăm RM ca pe un iorgan de împărțit. Nu așa arată o politică publică, în care trebuie să cântărim pro și contra până ajungem la un nivel minimax optimal pentru stat și cetățenii săi. Este chiar amuzant – să ceri progrese de la RM în condițiile în care 80% din oficialii Guvernului RM nu pot călători în stânga Nistrului, are loc o militarizare agresivă a regiunii, iar presiunile sponsorilor acestui regim nu contenesc”.
Alin Gvidiani, șef–adjunct al Biroului politici de reintegrare al Guvernului RM a spus că ”vocile din stânga Nistrului promovează o versiune lipsită de compromis, prin care și-ar dori să obțină cedări unilaterale și necondiționate din partea RM pentru a obține gratuit plăcuțele și certificatele de tip nou, asigurându-li-se astfel acces liber în traficul internațional și, concomitent, să utilizeze actualele elemente cu simbolica regională exact cum e în prezent.
Participanții la eveniment au formulat la rândul lor întrebări și au enunțat poziții legate de subiectul discutat. În concluzie, autorii studiului au afirmat că deciziile pe subiectul plăcuțelor de înmatriculare auto trebuie să fie adoptate în conformitate cu de legile RM, nu în folosul unor abstracții teoretice. Reglementarea transnistreană nu trebuie sa fie un scop în sine, auto-suficient, iar RM trebuie să depună eforturi pentru accelerarea democratizării și demilitarizării regiunii, paralale cu adaptarea populației și economiei din această regiune la beneficiile statului, RM, indiferent de limba sau naționalitatea acestora, exclusiv pe baza cetățeniei RM pe care majoritatea populației deja o deține.
În procesul de luare a deciziilor să fie implicate și organizațiile societății civile din Republica Moldova cu expertiză în domeniu. O astfel de abordare s-ar înscrie perfect logicii de implementare a Concluziilor Consiliului Uniunii Europene din 26 februarie 2018.
Policy Brieful poate fi descărcat aici.
Studiul a fost realizat cu sprijinul financiar al Black Sea Trust for Regional Cooperation, a Project of the German Marshall Fund.
Pentru mai multe detalii ne puteți contacta la sediul IDIS, ori contactându-l pe Ofițerul de presă al IDIS Viitorul, Victor Ursu (tel.069017396 sau ursu.victoor@gmail.com).
