Majoritatea acțiunilor Planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul fiscal pentru anii 2018-2020 (PSA), au fost realizate sau parțial realizate. Însă, rezultatele evaluării impactului acestora arată că nu s-au produs schimbări majore care să fie resimțite de către contribuabili. Este principala constatarea a raportului „Evaluarea impactului planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul fiscal pentru anii 2018-2010”, realizat de către experții Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Angela Secrieru, Diana Enachi și Viorel Pîrvan.
Potrivit raportului, se atestă progrese la capitolul transparență, atât prin publicarea proiectelor de acte normative pe pagina web a SFS, cât și în percepția contribuabililor. 42,2% dintre cetățeni și 34,1% dintre agenții economici susțin că transparența SFS a crescut în perioada 2018 – 2020, deși nesemnificativ.
Se atestă creșterea numărului cererilor de chemare în judecată privind refuzul de a oferi acces la informații, 21 fiind înregistrate în 2019, comparativ cu 14, în anul 2018. Hotărârile instanței prin care s-a constat încălcarea dreptului de acces la informație relevă un regres în acest sens.
Consultările publice desfășurate în această perioadă au avut loc prin publicarea proiectelor de acte normative pe pagina web. Practica organizării consultărilor publice la proiectele de acte normative ale SFS nu este cunoscută de către contribuabili, în principal din cauza că nu au fost informați sau nu au știut despre organizarea lor. Mai mult de jumătate dintre cetățenii care au participat la sondaj (56,3%) consideră că gradul de implicare în procesul decizional al SFS este unul redus.
În perioada de referință, SFS a monitorizat Programele de conformare voluntară al contribuabililor. În percepția ultimilor, acestea au diminuat parțial evaziunea fiscală. O bună parte au apreciat contribuția SFS cu calificativul mai mult „nu” decât „da”. S-a constatat că numărul materialelor remise organelor de drept în scopul inițierii urmării penale/constatării infracțiunilor, pentru evaziune fiscală, a înregistrat o reducere în ultimii ani. În anul 2017 au fost remise 378 de materiale pentru cazuri de evaziune fiscală organelor de drept, iar în anul 2019 - 86 de cazuri de infracțiuni.
Din punct de vedere cantitativ, majoritatea acțiunilor din Plan, ce se referă la climatul de integritate, au fost realizate, iar în ceea ce privește impactul, se constată un impact redus. Despre nivelul corupției din cadrul SFS, 10% din business, 27% dintre cetățeni și 5% dintre funcționarii fiscali consideră că acesta este înalt și foarte înalt. De remarcat că numărul celor care nu au dorit să răspundă este foarte mare și anume 56% din business, 41% dintre cetățeni și 44% dintre angajații SFS, ceea ce denotă o reticență de a se expune cu privire la aspecte sensibile precum corupția.
În cadrul evaluării a fost observat un număr mare al celor care nu au încredere în integritatea funcționarilor fiscali. Businessul este timorat și nu are curajul să înfrunte abuzurile și ilegalitățile inspectorilor fiscali, cauzate de imperfecțiunile cadrului normativ. Deși este una dintre prioritățile SFS, încă nu au fost implementate modulele referitoare la contestații și controlul fiscal prin dezvoltarea Sistemului informațional automatizat ,,Management al cazurilor”.
Pentru a spori transparența decizională, se recomandă ca SFS să asigure deschidere la toate etapele procesului decizional și nu doar la etapa publicării proiectelor de acte normative pe pagina web. Respectiv, să organizeze consultări publice pentru a colecta recomandări, proces care va contribui la îmbunătățirea percepției societății asupra transparenței SFS, dar și a încrederii contribuabililor.
Având în vedere că PSA menționează problema evaziunii fiscale, ca fiind una inclusiv generată de fenomenul corupției și viceversa, sunt necesare măsuri suplimentare de diminuare a fenomenului prin sporirea nivelului de conformare al contribuabililor, fără intervenții punitive care pot descuraja conformarea acestora.
Totodată, se recomandă SFS continuarea instruirii funcționarilor fiscali pe subiectul anticorupție, rezultatele cărora vor fi vizibile doar dacă vor fi create condiții pentru a denunța în siguranță actele de corupție. În plus, mai este necesar să funcționeze eficient toate autoritățile care au atribuții aferente denunțării actelor de corupție. În scopul îmbunătățirii calității serviciilor fiscale, se impune perfecționarea și extinderea serviciilor electronice prestate contribuabililor.
Raportul de evaluare a impactului a fost elaborat în cadrul Proiectului „Lupta cu corupția prin consolidarea integrității în Republica Moldova” implementat de către PNUD Moldova cu suportul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei. Opiniile exprimate în acest raport aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia oficială a PNUD sau a instituției finanțatoare.
