Reformele esențiale în sistemul de sănătate bat pasul pe loc. Estimativ, în anul 2022 problemele sistemice se vor accentua, iar efectele lor vor deveni și mai presante. Foarte mulți pacienți, cei mai defavorizați fiind oamenii care locuiesc în spațiul rural, rămân cu un acces limitat la serviciile medicale de calitate și în timpul util,  din mai multe cauze. Este opinia expertului în politici de sănătate, Rodica Gramma, făcută pentru publicația „Predicții 2022”, realizată de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”.

Mai jos vedeți întreaga analiză a predicției:

Reformele esențiale bat pasul pe loc în sistemul de sănătate publică. Estimăm că în anul 2022 problemele sistemice se vor accentua, iar efectele lor vor deveni și mai presante. Foarte mulți pacienți, cei mai defavorizați fiind oamenii care locuiesc în spațiul rural, rămân a fi cu un acces limitat la serviciile medicale de calitate și în timpul util,  din mai multe cauze, precum:

1. Emigrarea în continuare a lucrătorilor medicali va reduce și mai mult accesul populației la servicii de sănătate. Doar în ultimii 5 ani, sistemul național de sănătate publică a pierdut 645 de medici și 2298 personal medical mediu, și doar în 2020, numărul medicilor s-a redus cu 158, iar cel al personalului medical mediu cu 397 de specialiști. Abandonarea specialităților medicale în favoarea altor munci, dar și emigrarea lucrătorilor medicali în alte țări a lăsat multe instituții medicale fără cadre competente, mai ales înafara capitalei. În aceste condiții, pacienții trebuie să consume mai mult efort, timp și resurse pentru a obține asistența medicală de care au nevoie. Acest fapt accentuează și mai mult inechitățile deja existente pentru persoanele care locuiesc în zonele rurale, au venituri mici și manifestă un nivel scăzut de educație sanitară ca să înțeleagă necesitatea vizitelor profilactice la medic. Pentru mulți pacienți din localitățile rurale ale țării, din cauza lipsei de cadre medicale la nivel local, asistența medicală urgentă (ambulanța) va rămâne singura formă de contact cu personalul medical.

2. Vulnerabilitatea economică va afecta și mai mult sănătatea populației. Un studiu lansat în 2021 a determinat că în grupul persoanelor identificate cu câteva maladii cronice (40% dintre respondenții studiului), circa o treime sunt  persoanele din mediul rural care au menționat că veniturile nu le ajung nici pentru strictul necesar (31%) și practic aceeași pondere se observă și pentru persoanele neîncadrate în câmpul muncii (36%). Persoanele cu maladii cronice neîncadrate în câmpul muncii, și din mediul  rural, în mare parte reprezintă grupurile de populație cele mai sărace. Ca urmare, pacienții se vor adresa la medic doar când vor ajunge în stări acute sau în faze avansate ale unor boli care nu au fost prevenite la timp din cauza adresării întârziate. Făcând o comparație cu datele internaționale oferite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), observăm că pentru anul 2019 media țărilor UE pentru cheltuielile publice pentru sănătate este de 6,2% din BIP,  iar în Republica Moldova -  4,4%. Însă, în pofida creșterii cheltuielilor publice în timp și chiar dacă raportul cheltuielilor publice pentru sănătate față de PIB este relativ înalt conform statutului țării cu venituri medii joase (2,8%), cota plăților de buzunar pentru sănătate rămâne înaltă, la nivelul de 46% în 2016 (OMS, 2019). Este mai puțin de media pentru țările cu venituri medii joase (55,3%), dar peste valoarea medie pentru statele cu venituri medii înalte (39,6%) și statele UE (22,4%). Un studiu prezentat în 2020 a determinat că circa 17% dintre gospodăriile din țară au înregistrat niveluri catastrofale de cheltuieli pentru sănătate pe parcursul unui an și aproape 7% dintre gospodării au fost împovărate sau sărăcite după achitarea plăților de buzunar pentru sănătate. Adresarea la medicul de familie scade odată cu veniturile, pe când adresarea la medicii specialiști crește odată cu creșterea veniturilor. Luând în considerare că pandemia în ultimii 2 ani a avut un impact semnificativ asupra situației financiare și bugetelor multor familii, respectiv, considerăm că acest fapt se va răsfrânge și asupra adresării populației la medici, în special, menționând grupurile vulnerabile, precum pensionarii, persoanele neangajate și persoanele cu dizabilități.

3. Organizarea ineficientă a asistenței specializate va menține rate înalte ale deceselor care pot  fi evitate. Atestăm existența unor grave lacune în organizarea asistenței medicale specializate, care limitează accesul pacientului la serviciile medicale în timp util (respectarea „orei de aur”). Această lacună afectează în special pacienții cu accidente vasculare cerebrale acute (AVC) și boală coronariană acută, care sunt principala categorie de bolnavi expusă riscului de deces, depășind cu mult statistică medie pe plan european. Anual, în Republica Moldova, peste 20.000 de pacienți pierd lupta cu afecțiunile cardiovasculare, iar fiecare a 4 persoană decedată a fost de vârstă aptă de muncă. Această situație tragică se explică inclusiv și din cauza organizării extrem de ineficiente și defectuoase a sistemului de asistare a pacientului cu AVC  și boală coronariană  acută, în special a celor din regiunile rurale. De foarte multe ori, se pierde timpul important vital pentru pacient prin reținerea inutilă la diferite etape de asistență a pacientului, în instituții medicale de nivel raional, care nu au nici personal și nici capacitatea tehnică de a acorda asistența necesară. Însă, din cauza unor lacune în organizarea asistenței necesare, precum și a adresării tardive la serviciile medicale, chiar și în municipiul Chișinău, unde există posibilitatea tratamentului corect și rapid al pacienților cu AVC și  infarct miocardic acut, nu toate cazurile sunt tratate prin metodele contemporane (tratament endovascular, cardiologie intervențională etc.). Pentru a preveni decesul unor persoane apte de muncă, care pot fi tratate și recuperate, este necesar de a revedea de urgență traseul acestei categorii de pacienți, de organizat cât mai rapid înființarea și dotarea cu tehnologii necesare a unor centre pentru urgențe cardiovasculare, în cel puțin, în regiunile de Sud și Nord ale țării. Este extrem de important de prevăzut o politică de asigurare cu personal medical calificat și finanțarea adecvată a acestor structuri. De această decizie depinde salvarea  a sute și chiar mii de pacienți, pentru care vor crește șansele de supraviețuire, va scădea rata complicațiilor și a gradului de dizabilitate.  Este extrem de important de a defini această problemă cu statut prioritar,  de a identifica necesitățile implementării acestui proiect și de a iniția realizarea lui.

4. Rata scăzută de vaccinare va crește riscul apariției unor focare de maladii infecțioase. Constatăm cu îngrijorare reducerea ratei de vaccinare a copiilor, care contravine obligațiilor asumate prin Planul Național de Imunizări. Efectul imediat al acestei tendințe va crește riscul incidenței unor maladii imunodirijabile, cum sunt rujeola, rubeola, oreion, iar în condițiile pandemiei neîncheiate, aceasta va expune suplimentar copiii unor riscuri nepermise. De altfel, și rata mediocră de vaccinare Sars-Cov-2 va menține în 2022 probleme grave în sistemul de sănătate, invocând vulnerabilități de infectare și, în cele din urmă, o supraîncărcare a sistemului de sănătate publică.

5. Următorul val al pandemiei va crește gradul de surmenare a sistemului de sănătate. Nu trebuie să ignorăm probabilitatea următorului val de pandemie în varianta modificată „Omicron” a virusului, care are o viteză mult mai înaltă de răspândire. Chiar dacă evidențele susțin că această variantă virală provoacă o boală mai ușoară, infecțiozitatea extremă poate conduce la o explozie a numărului persoanelor infectate, cu suprasolicitarea, peste măsură, a medicilor și a instituțiilor medicale. Estimăm, în acest context, că în anul 2022 se va menține riscul epuizării psiho-emoționale a lucrătorilor medicali din sistem, va continua să fie scăzut accesul la servicii medicale pentru pacienții cu alte maladii, decât cei cu infecția Sars-Cov-2 și vor fi necesare surse financiare suplimentare pentru a face față necesităților unei presiuni în spitale. În opinia infecționiștilor, soarta acestei pandemii va depinde de modul în care evoluează virusul original, prin mutațiile sale ulterioare. Totuși, reziliența unui sistem de sănătate publică se sprijină pe prevenire, educație publică, măsuri de limitare a situațiilor în care infecția se poate răspândi, prevenirea îmbolnăvirilor grave. Dar, nu mai puțin important este și dezvoltarea capacităților spitalicești de a face față unui număr mare de pacienți în timp util, inclusiv al celor cu forme grave. Studiile științifice arată, fără tăgadă, că probabilitatea decesului și a formelor grave ale bolii COVID este mult mai mare pentru o populație nevaccinată, vaccinofobică. Astfel, prioritatea unu a sistemului de sănătate în 2022 trebuie să fie dezvoltarea unor măsuri de sănătate publice ample, care să contribuie la creșterea încrederii populației în autoritățile și serviciile de sănătate, acceptarea măsurilor de protecție și prevenire, lupta cu fricile / fobiile, dar și cu prejudecăților existente la nivel de populație.

6. Mortalitate crescută ca consecință a doi ani de pandemie. Trebuie să recunoaștem că pandemia deja a lăsat amprente serioase asupra populației. Estimăm că în 2022 ne vom confrunta cu o rată sporită de mortalitate a unor pacienți rămași cu complicații post-COVID-19, cum sunt tromboze, fibroze pulmonare, colite, disbacterioze severe. Având și careva maladii concomitente, acești pacienți sunt expuși unor riscuri enorme în această perioadă complicată. În acest context, este nevoie ca sistemul de sănătate să acorde o atenție sporită tratamentelor de recuperare și monitorizarea adecvată a pacienților post-COVID, în special în regiunile rurale, acolo unde populația este mai puțin norocoasă de a avea acces la serviciile medicale necesare față de capitală, în special cele de reabilitare. 

O altă categorie de pacienți afectați grav în timpul pandemiei sunt cei care sufereau de anumite maladii cronice, înafara infecției Sars-Cov-12, și au fost în mod repetat amânați de medicii de familie și instituțiile specializate pe parcursul acestor doi ani, datorită lipsei de timp, de spațiu ori de programări anulate în perioada serviciilor medicale la distanță. Constatăm, astfel, apariția unui număr tot mai mare de pacienți, care se adresează în stări decompensate la medici, cu complicații grave a unor boli cronice, care nu au fost monitorizate și tratate corespunzător în pandemie. Creșterea accesului la serviciile medicale necesare acestor categorii de pacienți trebuie să fie o prioritate a acestui an, atât pentru instituțiile de asistență medicală primară, cât și a pentru cele specializate. Estimăm o creștere a numărului de pacienți diagnosticați cu boli avansate și ca urmare a faptului că activitățile de screening ori depistare timpurie a unor maladii nu au funcționat aproape de loc în timpul pandemiei. Astfel, în anul 2020 se constată o scădere cu 40% a depistării cazurilor noi și a unor recidive de tuberculoză (1760 de cazuri), comparativ cu 2019 (2877 de cazuri). Statistica pentru 2021, de asemenea, arată o scădere a indicatorului (2054 de cazuri).

Este evident că în această lungă perioadă de pandemie, mulți pacienți au ajuns în forme avansate de tuberculoză, lăsate fără tratament în instituții specializate. Considerăm acest fapt deosebit de îngrijorător și estimăm că, în 2022, urmează să fie implementate o serie de măsuri urgente pentru a identifica și depista bolnavii de tuberculoză omiși de controalele și supravegherea sistemului de sănătate. O situație similară se referă și la maladiile oncologice. Dacă în 2019 testele citologice ale femeilor pentru depistarea cancerului de col uterin ajungea la 43%, în 2020, acest indicator a scăzut la 25%, revenind doar la 36% în 2021. În realitate, ținta stabilită de OMS este de 70%. Conform datelor Registrului Național de Cancer, numărul pacienților luați la evidență oncologică în stadiu I-II de boală față de 2019 (4045 de pacienți) a scăzut cu circa 25% în anul 2020 (3011 pacienți) și rămâne mai mic și în 2021 (3302 pacienți). Este constatată o creștere a cazurilor noi de tumori maligne depistate în stadiul IV, explicată prin adresarea întârziată la medic a pacienților. Evident, tratamentul acestor pacienți va fi mult mai complicat, mai costisitor și posibil, cu o evoluție mult mai tristă a bolii.

În concluzie, putem constata că sănătatea populației este puternic amenințată de disfuncțiunile actualului sistem de sănătate. Sunt necesare acțiuni urgente pentru cartografierea problemelor teritoriale și sistemice și reformarea serviciilor și a resurselor alocate sănătății publice. Inclusiv, este importantă asumarea unor acțiuni coerente pentru asigurarea accesului populației la asistența medicală necesară, oferită calitativ, în timp util și conform necesităților fiecărui pacient.