Zece cele mai bune și mai proaste politici locale și regionale din Moldova implementate în noiembrie 2018-ianuarie 2019 au fost identificate și evaluate de către membrii unui Consiliu de Evaluare, la invitația IDIS „Viitorul” și institutul INEKO din Slovacia. Activitatea urmărește descrierea practicilor durabile, rezistente în timp, care pot fi transferate și în alte comunități, având ca rezultat final îmbunătățirea calității politicilor locale și regionale de dezvoltare. 

Politicile publice au fost măsurate pe baza a două criterii aprobate metodologic, luând în considerare importanța lor pentru comunitate și sustenabilitatea acestora. Astfel, membrii Consiliului de Evaluare au apreciat și clasificat politicile analizate după (a) calitate, criteriu care cuprinde valori situate între -3 și 3 și (b) importanța acestei politici pentru comunitate și economie, adică impactul care îl produce, utilizând o scară procentuală de la 0 la 100%. Iar înmulțirea celor două criterii reprezintă scorul final al fiecărei politici, care se încadrează între -300 și 300 de puncte. 

Potrivit analizei, cele mai bune cinci politici publice locale din țara noastră se referă la programul de educație verde „Adoptă un spațiu public!” din municipiul Ungheni – cu un scor final de 229,0 de puncte, traseul turistic „Dor de Codru” din regiunea de Centru a Moldovei – 222,5 puncte, complexul etno-turistic din satul Congaz, care și-a deschis ușile pentru vizitatori în noiembrie 2018 – 201,7 puncte, serviciul modern de management al deșeurilor în raionul Hâncești, cu un scor final de 198,6 puncte, dar și Casa de cultură din satul Carmanova, renovată cu suport european, politică care a acumulat un scor final de 194,1 puncte. 

Astfel, spațiile publice din municipiului Ungheni vor deveni mai atractive mulțumită programului de educație verde și amenajare urbanistică „Adoptă un spațiu public!”, inspirat de la Primăria municipiului Cluj-Napoca. Programul presupune adoptarea, de către orice agent economic, instituție publică sau organizație nonguvernamentală din Ungheni, a unui spațiu public pe o perioadă de trei ani în vederea amenajării și întreținerii acestuia. Instituțiile care vor adopta un spațiu public vor elabora propriile proiecte de amenajare, vor planta pomi decorativi și flori și le vor împodobi de sărbători. „Inițiativa din municipiul Ungheni reprezintă o inițiativă unică în țară și are la bază un concept inovator, care merită a fi replicat, promovat și urmat. Conceptul va crea noi punți de legătură și colaborare dintre administrația locală și alți actori locali, precum sectorul privat și societatea civilă”, consideră Diana Enachi, membră a Consiliului de Evaluare. Pentru implementarea cu succes a programului, Primăria municipiului Ungheni va semna un protocol de colaborare cu fiecare instituție care va adopta un spațiu public, iar în caz de nerespectare a angajamentelor, terenul va fi propus altora spre „adopție”. 

Regiunea de Centru a țării noastre este și o destinație turistică remarcabilă. În acest sens, satele Ciorești (raionul Nisporeni), Dolna și Micleușeni (raionul Strășeni) s-au unit că să creeze traseul turistic „Dor de Codru”. Traseul conține șase căi turistice: ecologică, piscicolă, culturală, gastronomică, istorico-religioasă și sportivă. În acest sens, mai multe locuri pitorești, codri seculari, meșteri populari și pensiuni agro-turistice sunt printre cele 20 de obiective incluse în traseul lansat la începutul lunii noiembrie 2018. Astfel, la Ciorești vizitatorii pot admira creaţiile meşterului popular Zaharia Triboi, singurul meșter popular din Republica Moldova care creează obiecte din ceramică neagră, la Micleușeni oaspeții pot gusta din renumita miere de albini de la „Casa Mierii”, iar la Dolna vor vizita Conacul-muzeu și beciul boierului Zamfirache Arbore-Ralli. Proiectul a fost realizat cu suportul financiar al guvernului Elveţiei, autorităţile locale şi câţiva băştinaşi. „Pe de o parte, noul traseu turistic este un proiect important ce va dezvolta spiritul de comunitate în cadrul localităților și relațiile intercomunitare, aptitudini mai puțin dezvoltate. Pe de altă parte, este prematur să vorbim despre calitatea proiectului, deoarece se află doar la etapa inițială”, este de părere Igor Bucătaru, membru al Consiliului de Evaluare.

O altă o politică care pune în evidență potențialul turistic este primul complex etno-turistic în stil găgăuz din Republica Moldova, intitulat sugestiv „Gagauz Sofrasi” (din traducere – masă găgăuză). Complexul etno-turistic, deschis pe 6 noiembrie 2018 în satul Congaz, include patru case tradiționale țărănești, cu pereți de lut și acoperiș din stuf, un muzeu, o cramă, un restaurant cu terasă în stil național, un mini-hotel, precum și o sală de festivități. Vizitatorii complexului „Gagauz Sofrasi” pot cunoaște aici tradițiile și istoria ținutului, pot savura din bucate tradiționale găgăuze și cele mai bune vinuri din zonă și chiar pot participa la ateliere gastronomice. Complexul poate caza până la 20 de persoane și este construit în întregime din materiale ecologice. „Acest proiect contribuie la promovarea tradițiilor etnoculturale și turistice, aducând plus valoare economiei din satul Congaz”, spune Ștefan Vlas, membru al Consiliului de Evaluare. Complexul „Gagauz Sofrasi”a fost construit cu suportul unui grant de 18,5 mii de euro din partea UE.

De asemenea, membrii Consiliului de Evaluare au evaluat și două politici negative care prezintă anumite încălcări ale principiilor de transparență. Este vorba de două cazuri mediatizate, dar care însă trebuie apreciate de către instituțiile competente și anume posibilul conflict de interese la Căușeni, unde Primăria încheie contracte de achiziție cu firmele soției și socrului primarului Grigore Repeșciuc, dar și falsificarea actelor de achiziții publice de către Primăria municipiului Chișinău.

Acest sumar reprezintă cea de-a cincea și ultima ediție a seriei de politici și acțiuni de interes public inițiate sau implementate la nivel local în perioada noiembrie 2018 – ianuarie 2019. Prima ediție a fost lansată în februarie 2018, încorporând 13 politici -  Sumarul celor mai bune și cele mai proaste 13 politici locale și regionale din Republica Moldova (noiembrie 2017 – ianuarie 2018), în timp ce ediția a doua a cuprins 11 politici locale și regionale și a fost prezentată în luna mai anul trecut - Sumarul celor mai bune și cele mai proaste 11 politici locale și regionale din Republica Moldova (februarie – aprilie 2018). Iar în luna iulie 2018 a fost prezentat Sumarul celor mai bune și cele mai proaste 10 politici locale și regionale din Republica Moldova, (mai-iulie 2018), evaluarea fiind la cea de-a treia ediție. A patra ediție a Sumarului celor mai bune și cele mai proaste 10 politici locale și regionale din Republica Moldova, implementate în perioada august – octombrie 2018, a fost prezentată în luna noiembrie 2018.

……………..

Analiza a fost elaborată în cadrul inițiativei „Promovarea transparenței și sustenabilității financiare a politicilor regionale, a întreprinderilor de stat și a autorităților locale din Republica Moldova”, implementată de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO). Inițiativa este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid) și are ca scop îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor de stat din Moldova prin transferul de know-how din proiectele similare implementate cu succes în Slovacia.

Pentru detalii, contactaţi Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.