În Republica Moldova, valoarea achizițiilor publice de bunuri, servicii și lucrări a crescut constant în ultimii ani. Este un domeniu „gras”, mereu vulnerabil și asta pentru că, este sectorul unde se toacă puțin peste 11 miliarde de lei anual sau circa 7,5% din PIB. Cota achizițiilor publice poate ajunge și la 9% din PIB, ceea ce constituie circa 24 la sută din bugetul public. Sunt datele ultimilor 2 ani. Iată de ce, deosebit de importat la ora actuală este ca în domeniul achizițiilor publice să nu lăsăm loc pentru abuzuri, fraude sau rea-credință, cum ar fi, bunăoară, cine stabilește importanța ca valoare și necesitate la procurarea de bunuri și servicii pentru instituțiile statului, cine câștigă licitațiile, cine ar putea da sau lua mită în cadrul acestor licitații. Haideți să nu ne ascundem după degete, se mai întâmplă și așa ceva.
Acum un an, în data de 18 mai 2017 Uniunea Europeană a lansat la Chișinău un proiect ambițios care, direct sau colateral, îl vizează pe fiecare cetățean al acestei țări, în special pe plătitorul de impozite. Proiectul se întitulează “Îmbunătățiri inovative în sistemul de achiziții publice din Republica Moldova prin incluziune, creativitate și practici de respectare a legislației”, inițiativă sută la sută de inspirație europeană, implementat de către IDIS Viitorul. Proiectul în cauză s-a adresat atât celor din societatea civilă, dar și celor antrenanți în gestionarea banului public și a atins multiple puncte de interes comun. Fiecare participant la ședințele de informare și studio a avut posibilitatea să aducă în discuție orice alte probleme întâlnite în acest domeniu. Finalitatea însă, s-a dorit a fi atât familiarizarea auditoriului cu aspectele generale în cooperarea interguvernamentală, cât și elaborarea de soluții concrete și pragmatice în ceea ce privește mecanismele de combatere a fraudelor în achizițiile publice. Pe parcursul a mai multe sesiuni de dezbateri la temă, publicul participant interesat a scos în evidență cele mai bune practici, dar și cele mai dure critici, în domeniul utilizării banului public și, bineînțeles a încercat să inițieze un dialog sincer și la obiect dintre autorități și organizațiile societății civile. Republica Moldova are suficiente practici în activitatea achizițiilor publice, numai că, așa se întâmplă, cam de fiecare dată, subiectul este apropiat de fraudă. ”Ceea ce se întâmplă în domeniul achizițiilor afectează buzunarele fiecărui cetățean. Achizițiile publice reprezintă între 5-10% din PIB. Or, încrederea se manifestă prin felul în care populația se uită la prioritățile instituțiilor prin modul în care le pot monitoriza. Și acest proiect lansat de IDIS Viitorul are acest scop”, a explicat directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu. Prezent la sesiunea de start al proiectului, Marco Gemmer, șeful adjunct al Departamentului Operațiuni, Delegația UE în Republica Moldova a spus între altele că citez: „Reformarea achizițiilor publice este o sarcină dificilă nu doar pentru Republica Moldova. Progresul poate fi realizat numai în cazul în care părțile interesate își unesc eforturile. Vorbim de Guvern, societatea civilă, operatorii economici și, bineînțeles, donatorii. De aceea, UE sprijină inițiativele care contribuie la stabilirea și consolidarea acestei cooperări”. Carolina Ungureanu, coordonator local al proiectului ne-a spus că scopul urmărit, de fapt, ar fi și consolidarea rolului de watchdog al societății civile, ca într-un final, să avem ceea ce are toată lumea civilizată - o mai mare transparență a achizițiilor. Cu privire la transparență în achiziții, tema proprii-zisă, timp de două decenii și jumătate a fost una oarecum tabu. Iată de ce, explică Ungureanu avem nevoie ca de aer de un acces mai larg al publicului la informațiile relevante în sistemul de achiziții publice și nu de superficialitate birocratică sau statistică, pe parcursul întregului ciclu operațional, de la etapa de planificare până la executarea contractului. Scopul proiectului , de fapt, constă în a face puțină lumină peste hârtiile achizițiilor publice. Acuma rămâne de văzut cum vor interacționa factorii guvernamentali responsabili, astfel încât, să funcționeze un control public din partea societății civile, asta dacă tot vorbim și vorbim despre consolidarea bunei guvernări. Chiar nu descoperim nimic fundamental când afirmăm că cheltuielile și achizițiile publice transparente dau tonul bunei guvernări, centrale, dar și locale. Autorii și organizatorii proiectului au mobilizat mai mulți reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova, din diferite regiuni ale țării pentru a-i face să înțeleagă mecanismele de funcționare a sistemului de achiziții publice, cadrul instituțional și legal care reglementează sectorul, precum și procesul de desfășurare a unei achiziții de către o entitate publică. Or, în lipsa acestor cunoștințe monitorizarea achizițiilor publice capătă un caracter superficial și fragmentat. Important este cum se face colectarea și analiza datelor pe achiziții, aplicarea instrumentelor inovative de identificare a neregulilor și ilegalităților, precum și acțiuni de responsabilizare a autorităților publice pentru a desfășura achiziții transparente și eficiente. Reprezentanții instituțiilor cu funcții de reglementare, control și cele de drept au fost invitați în cadrul unor sesiuni pentru a discuta cu participanții aspecte practice ale procesului de achiziție. Totodată, în scopul promovării bunelor practici locale și intensificării acțiunilor de monitorizare a achizițiilor la nivel local, au fost efectuate numeroase vizite de lucru în diferite regiuni ale țării, în cadrul cărora participanții au avut oportunitatea de a vedea rezultatele activităților de monitorizare și impactul asupra îmbunătățirii guvernării locale.
Un rol deosebit de important în cadrul procedurilor de achiziţie public, au accentuat participanții la dezbateri, o are Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC), autoritate competentă de a examina contestaţiile. Soluționarea litigiilor în domeniul achizițiilor publice a fost genericul celui de al cincilea training pentru reprezentanții societății civile în cadrul proiectului european “Îmbunătățiri inovative în sistemul de achiziții publice din Republica Moldova prin incluziune, creativitate și practici de respectare a legislației”. ”Operatorul economic vătămat poate sesiza Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor în vederea anulării actului şi/sau recunoaşterii dreptului pretins ori a interesului legitim prin depunerea unei contestări. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a încheia contractul de achiziţii publice până la emiterea unei decizii finale pe marginea contestaţiei de către Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor. Decizia Agenţiei Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor este obligatorie pentru părţi. Contractul de achiziţii publice încheiat cu nerespectarea deciziei Agenţiei Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor este lovit de nulitate absolută. Decizia Agenţiei Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor privind soluţionarea contestaţiei poate fi atacată în instanţa judecătorească competentă.”, a menționat Gheorghe GHIDORA – șef direcție juridică de la Agenția Națională de Soluționare a Contestațiilor. În aceiași ordine de idei Viorel Pîrvan, jurist IDIS „Viitorul” a explicat în cadrul trainingului cum poate fi formulată o contestație de către agentul economic care s-a simțit lezat. ”Orice persoană care are sau a avut un interes în obținerea unui contract de achiziție publică și care consideră că în cadrul procedurilor de achiziţie publică un act al autorităţii contractante a vătămat un drept al său recunoscut de lege, în urma cărui fapt a suportat sau poate suporta prejudicii, este în drept să conteste actul respectiv în modul stabilit de prezenta lege”.Totodată, dl. Pîrvan a recomandat “îmbunătățirea și consolidarea capacităților completelor Agenției la soluționarea unor domenii specifice, precum: infrastructură şi construcții; medical (aparatură și echipamente medicale de înaltă specializare); domeniul IT; infrastructura de mediu (ex.: stații de epurare, gestionare deşeuri); transporturi; energetic; concesionari; elaborarea unui Ghid de examinare și soluționare a contestațiilor, destinat agenților economici etc.”
Reprezentanții societății civile care au participat la cel de-al cincilea seminar din cele 16 programate au abordat mai multe subiecte de interes major cum ar fi bunăoară: dacă ANSC este o instituție autonomă și independentă față de alte autorități publice; care este procedura de examinare și de soluționare a contestațiilor; care sunt soluțiile pe care le poate pronunța ANSC etc. În acest context, mulți s-au arătat interesați de a participa la ședințele deschise pentru examinarea contestațiilor desfășurate de ANSC, cunoscând că instituția asigură publicarea pe pagina web a informației privind data și locul desfășurării ședințelor cu 3 zile lucrătoare înainte de data la care acestea au loc.
Curtea de Conturi a sesizat în repetate rânduri că ultimii ani, statul a cheltuit aiurea circa 9 miliarde de lei aiurea. Marea nedumerire generală rămâne a fi faptul că în Republica Moldova, până la faza de executare nu a ajuns nici un dosar de fraudă în domeniul achizițiilor publice. Au fost câteva arestări la întâmplare, în 2016, în toiul scandalului de la grădinițe, rețineri care nu au așa și n-au avut nici o finalitate. În 25 de ani, un singur primar care a schițat aranjamente în achiziții a fost demis, dar și acela s-a ales cu o amendă de 2.000 de lei. Și mai ciudată pare a fi situația că, după ce primarul a fost ușor penalizat, atins doar cu o floare, contractul dubios de achiziție publică semnat de făptaș a rămas în vigoare. În cadrul unor deliberări la Chișinău, procurorii români de exemplu au adus modele de spețe năucitoare judecate în dosare de achiziții publice. E de râs și nu prea. De exemplu, Căile Ferate Române au cumpărat 5.000 de perechi de mănuși pentru sudori sau câteva sute de costume pentru scafandri. „Romsilva” la rândul ei a achiziționat un tanc T-34 de producție rusească, firește, pentru necesități de silvicultură. Tot CFR a cumpărat 100 de mii de garoafe la un preț de floricele bătute cu Swarovski, și așa mai departe. Nici noi, dincoace de Prut nu suntem mai breji la capitolul achiziții trăsnite. De exemplu, Casa Națională de Asigurări în Medicină a transferat unei instituții medicale teritoriale suma de 23,4 milioane de lei, inclusiv 4,1 milioane pentru medicamente neautorizate. Iar fostul președinte de raion Hăncești avea mașină de serviciu cumpărată din banul public – un Jeep în valoare de câteva zeci de mii de euro. Valeriu Ciorbă de la portalul http://www.colonita.eu/ a exemplificat un contract de achiziții, de la Colonița, suburbia a Chișinăului, legat cu ață albă prin care autoritățile locale au achiziționat un autogreder în sumă de 1,7 milioane de lei, care în prezent ruginește sub gardul unui consilier local.
Așadar, Curtea de Conturi are stocate mii de rapoarte cu cifre, fapte, dar mai ales cu nume de funcționari care au cumpărat din banii publici orice, numai nu ceea ce trebuie. Nici o mișcare, nici o autosesizare, și asta pentru că, în Republica Moldova cercetările și constatările Curții de Conturi au caracter strict de informare și de recomandare. Deocamdată, puțini care s-au întrebat de ce unele și aceleași firme câștigă de ani de zile cele mai profitabile contracte de achiziții publice. Ofertanții isteți știu bine ce instituție și ce va achiziționa, care sunt sumele disponibile, cine va fi prezent la licitație și cine, până la urmă, va fi câștigătorul. Unii dintre care, probabil, la vremea cuvenită, apar în calitate de sponsori politici, dar asta nu e demonstrat și nimeni nu urmărește scopul de a demonstra ceva. Acționează regula ciomagului politic. În țările europene, apropo, nu există nici CNA și nici CNI. Acolo, dacă ești demnitar, pur și simplu nu ai cum să te ascunzi. Doar în Spania funcționează un fel de instituție de control public, dar nici pe departe nu e asemănătoare cu CNA din Moldova sau DNA din România. Activează doar instituțiile care pot și sunt obligate să ancheteze, în cazul în care apare necesitatea. Deocamdată, doar Republica Moldova și Hong Kong sunt țările cu alternative la aplicarea a confiscării extinse. Cum să faci o confiscare extinsă dacă la noi majoritatea demnitarilor care gestionează banul public se împrumută de la rude și prieteni, toate casele lor luxoase sunt înregistrate pe bunicuțe, iar bunicuțele, țărăncuțele în vârstă de 80-90 de ani, cu domiciliu în localitățile rurale apar în calitate de investitori ai unor mari companii sau chiar mari dezvoltatori.
Când unii tipi care administrează averi publice, brusc se îmbogățesc și, în general, se îmbogățesc nejustificat, aici e treaba procurorului. Este foarte important să se urmărească traseul banilor, atât din conturi, dar și cum au fost transformați banii în bunuri. În cazurile de față, fără un sechestru obligatoriu mare lucru nu se va întâmpla.
Stan Lipcanu
