În Republica Moldova scade numărul persoanelor care decedează în urma unui accident rutier, însă, comparativ cu media europeană, Republica Moldova are încă mult de muncit în ceea ce privește reducerea numărului de accidente rutiere, soldate cu decese. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, și Pavel Apostol, șeful secției evidență și analiză a accidentelor rutiere din cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică, au vorbit vineri, 4 august, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, despre situația accidentelor rutiere în Republica Moldova.
Veaceslav Ioniță: „Numărul deceselor, ca rezultat al accidentelor rutiere, produse în Republica Moldova, în ultimele 12 luni, a fost de 211 persoane, iar pe parcursul anului trecut – de 217 persoane. În 2021 s-au înregistrat 257 de decese, iar în 2020 – 245. Este incomparabil cu anul 1989, când s-au înregistrat 1200 de decese în urma accidentelor rutiere, mai ales că pe acele timpuri nici nu prea erau mașini. Nu trebuie să ne liniștească faptul că sunt mai puține decese în urma accidentelor rutiere. Comparativ cu media europeană, Republica Moldova are încă mult de muncit, deși după 2010 s-a redus numărul deceselor în urma accidentelor rutiere”.
Pavel Apostol: „Domeniul circulației rutiere este unul complex. Sunt implicare mai multe autorități, cu competențe în domeniu și realizează anumite acțiuni. În ultima perioadă, observăm acele părți pozitive care s-au realizat. Vorbim despre intensificarea măsurilor de prevenire, sancționare, depistare și documentare a persoanelor care încalcă Regulamentul Circulației Rutiere. Pe de altă parte, avem și aspectul ce ține de infrastructură, garantarea siguranței circulației rutiere pentru toți participanții la trafic, inclusiv pietoni, care sunt cei mai vulnerabili, prin implementarea de noi metode: acele treceri de pietoni supraînălțate, care garantează securitatea pietonilor atunci când traversează, fiindcă șoferul este obligat să frâneză, reduce viteza și chiar dacă se va produce un impact, rezultatul nu va fi atât de fatal. Toate aceste acțiuni realizate în cumul au dus la această cifră de 211 persoane decedate în urma accidentelor rutiere, mai puține decât au fost în anii precedenți”.
Veaceslav Ioniță: „Nu doar poliția este responsabilă, dar fiecare conducător auto, fiecare pieton, autoritățile locale și autoritățile centrale. Avem în Republica Moldova 1,2 milioane de unități de transport (u.t.), față circa 15 mii în 1970. În 1990 s-a ajuns la 226 de mii u.t, și s-au înregistrat 554 de decese în urma accidentelor rutiere, în 2000 –349 de mii de u.t. și au fost 406 decese, în 2010 – 668 de mii U.T. și 452 de decese, iar în 2020 – puțin peste un milion u.t. și 245 de decese. În 2022 au fost 1,1 milioane u.t. și 217 decese. La 100 de mii de u.t. au fost 1288 de accidente în 1996, 796 în 2000, 451 în 2010, 187 în 2020 și 195 în 2022. În principiu, toate măsurile luate, și de multe ori suntem nemulțumiți că trebuie să plătim amenzi, că avem camerele de supraveghere, dar ajută, și este mai bine să plătim amenzi, să fim mai atenți la camere, dar să se reducă accidentele rutiere.
Există o diferență enormă între accidentele produse în municipiul Chișinău și restul Republicii Moldova. Rata deceselor în urma accidentelor rutiere, produse în municipiul Chișinău, este comparabilă cu media țărilor civilizate. În restul țării, situația rămâne dramatică. În municipiul Chișinău au fost, la 100 de mii de u.t., în 2022 - 295 de accidente rutiere, iar în restul țării – 155 de accidente rutiere. Un locuitor al capitalei circulă mai des cu mașina față de un locuitor al unui sat. Dacă e să fie luată în considerare distanța parcursă, în Chișinău sunt mai puține accidente decât în sate. În Chișinău, deși sunt cu mult mai multe mașini, sunt mai multe accidente, și sunt de două ori mai multe persoane care suferă în accidente, accidente soldate cu decese, în Chișinău numărul este mai mic față de restul țării. În 1989 au fost, la 100 de mii u.t., 544 de decese în urma accidentelor rutiere, în 2000 – 118, în 2010 – 68, în 2020 – 23, în 2022 – 18. Observăm o scădere de aproape 30 de ori. Măsurile pasive de protecție, calitatea drumurilor, separarea drumurilor, prestația poliției, responsabilitatea cetățenilor și situația a devenit mai bună.
În municipiul Chișinău, la 100 de mii u.t., în 2022 au fost 8 decese ca rezultat al accidentelor rutiere, în restul țării – 23 de decese. Șansa unui om din afara capitalei, să rămână viu, scade de trei ori. În Chișinău, majoritatea accidentelor care au loc se soldează cu consecințe ușoare. În restul țării, se recurge la viteză mare, la aflare în stare de ebrietate la volan. La 100 de mii u.t., în 2015 a fost traumați 536 de persoane în municipiul Chișinău și 278 în restul țării. În 2020 – 282 în municipiul Chișinău și 181 în restul țării. În 2022 – 323 în municipiul Chișinău și 175 în restul țării.
La 1000 de accidente, în 2015 în municipiul Chișinău au decedat 48 de persoane, în restul țării – 174. În 2020 – în Chișinău 41, în restul țării – 176. În 2022, în Chișinău – 28, în restul țării – 147. Șansa unui om din resțul țării să iasă viu, dacă a ajuns într-un accident, este de 5 ori mai mică decât în Chișinău. În afara capitelei, deși accidentele sunt mai puține, sunt mai grave și cu diverse consecințe”.
În 1980, din 100 de oameni care au ajuns într-un accident, 22,9% supravețuiau. În 1989, supravețuiau 16,7%, în 2000 – 12,9, 2010 – 10,8%, 2020 – 9,8%, iar în 2022 – 7,7%. În prezent, rata deceselor în urma unui accident rutier este de trei ori mai mică decât în perioada sovietică, însă este de aproape patru ori mai mare decât media europeană. Trebuie eforturi să fie reduse accidentele și impactul lor să nu fie atât de catastrofal pentru cetățeni. În Chișinău, rata deceselor în accidente este aproape egală cu media europeană. Viteza nu este mare, impactul este mai slab, sosirea echipelor de intervenție are loc mai rapid. În restul țării, situația este mult mai gravă”.
Pavel Apostol: „Trebuie să ne referim aici și la starea tehnică a u.t., la acele măsuri de apărare de care dispun astăzi unitățile de transport care garantează un traumatism mai redus. Utilizarea centurilor de siguranță, dacă în 2010 constatam că aproximativ 15-20 dintre conducătorii auto se deplasează cu centurile de siguranță cuplate și restul nu, în prezent, avem 15-20% dintre șoferi care, din păcate, se deplasează cu centurile de siguranță necuplate. Tot mai mulți motocicliști utilizează echipamente de protecție, dar este specifică zonelor urbane și mai puțin zonelor rurale”.
Veaceslav Ioniță: „Rata deceselor, din totalul celor care au suferit în urma unui accident rutier, în municipiul Chișinău este de 2,5%, în restul țării – 11,5%. În 2020 a fost de 3,6 în Chișinău și de 13,4% în restul țării. Este mai bine decât acum cinci ani, când la nivel de țară era 14,1%, iar în Chișinău 4,2%. La capitolul rata deceselor mai avem de muncit, să reducem acest indicator.
Repartizarea accidentelor pe zile din săptămână. Cele mai multe accidente se produc, în municipiul Chișinău, în zilele de vineri, iar în restul țării – duminica. Iar cele mai multe persoane au de suferit ca rezultat al accidentelor produse duminica, atât în municipiul Chișinău, cât și în restul țării.
Cele mai vulnerabile persoane, care suferă în accidente rutiere, sunt din categoria de vârstă de la 18 la 24 de ani. În cea mai mare parte sunt pietonii. Dar și conducătorii auto, la această vârstă sunt mai fierbinți și uită de limita pentru viteza de deplasare. Riscul de deces într-un accident rutier, la 100 de mii de persoane, a fost de 8,5% în 2022, de 9,2% în 2020, de 10,6% în 2015 și de 15,3% în 2010.
Țările cu cea mai ridicată rată a deceselor în urma accidentelor rutiere, la un milion de locuitori: Rusia – 188,3 persoane; Georgia – 120,9 persoane; Kârgâstan – 119,6; Armenia – 117,5; Kazahstan – 106,4; România – 96,1; Bulgaria – 90; Ucraina – 84,8; Republica Moldova – 78,1. Țările fostului bloc socialist sunt liderii acestui top.
Riscul unui minor de a fi implicat într-un accident rutier, la 100 de mii de persoane. 81 de minori în 2022, 85 în 2021, 60 în 2020, 85 în 2019 și 69 în 2015. E vorba de pietoni, pasageri, cicliști. Gradul de responsabilitate al minorilor este ceva mai redus. Minorii în calitate de pieton – 31 în 2025, și 31 în 2022. În calitate de pasager – 28 în 2015 și 27 în 2022. Minori în calitate de cicliști – de la 4,1 în 2015 la 10,3 în 2022. În 2017, la 100 de mii de persoane, 7 minori, canducători ai u.t., riscau să fie implicați într-un accident rutier. În 2022 – 21,7. Cicliștii, au crescut ca număr de la 2,7 în 2017 la 10,3 în 2022. Motocicliștii, de la 1,8 în 2017 la 5,2 în 2022. Conducătorii minori de vehicul de la 2 în 2017 la 3,3 în 2022. Scuter, trotinetă, de la 0,5 în 2017 la 2,9 în 2022. În cinci ani, riscurile pentru minori în calitate de conducători auto și de a ajunge într-un accident a crescut de trei ori.
Riscurile unui minor de a fi implicat într-un accident rutier. În municipiul Chișinău – 54,8% dintre minori, implicați în accidente rutiere, sunt pietoni; 30,7% - pasageri; 9,7% - cicliști. În restul țării: 40,3% - pasageri; 33,7% - pietoni; 11,9% - cicliști”.
Pavel Apostol: „Aici trebuie să atragem atenție anume acelor reguli de transporare a copiilor în unitățile de transport, care îi revine maturului. Paradoxul pe care noi îl întâlnim zi de zi pe străzile din Chișinău și pe traseele din Republica Moldova este că maturul, deplasându-se la volanul automobilului, ca pasager are cuplată centura de siguranță, iar copilul său fiind pe bancheta din spate, este transportat fără scaun auto, fără ai fi cuplată centura de siguranță și respectiv avem aceste cifre”.
Veaceslav Ioniță: „Top zece cauze ale accidentelor rutiere produse în municipiul Chișinău în ultimii opt ani: 22,9% - neacordarea priorității altor autovehicule; 21,3% - neacordarea priorității pietonilor; 15,2% - neasigurarea la schimbarea benzii sau a direcției de deplasare; 12,1% - neadaptarea vitezei de deplasare. Toate arată cultura șoferilor în trafic. Lipsa culturii în trafic generează 2/3 din acctidentele care se produc în municipiul Chișinău. În restul țării: 43,3% - neadaptarea vitezei de deplasare; 9,5% - neasigurarea la schimbarea benzii sau a direcției de deplasare; 9,3% - starea de ebrietate și adormire la volan; 7,4% - neacordarea priorității pietonilor; 7,4% - conducerea imprudentă.
Cauzele deceselor în urma accidentelor rutiere. La nivel național, fără municipiul Chișinău, 47% - viteza excesivă; 10% - starea de ebrietate și adormirea la volan; 6,4% - conducerea imprudentă.
Cele mai periculoase situații de a ajunge într-un accident. Dacă pietonul se află pe carosabil și a ajuns într-un accident, șansa lui să rămână în viață practic este zero. 83% dintre toți pietonii care au ajuns în accident, fiind pe carosabil, au decedat. La trecerea neregulamentară peste calea ferată, în 76,9% dintre cazuri este vorba de deces. Pietonul aflat în stare de ebrietate, culcat pe carosabil, în proporție de 66,7% decedează într-o situație de accident.
Cele mai multe cauze ale deceselor înregistrate în municipiul Chișinău: 32,5% - viteza neadecvată; 24,7% - traversarea neregulamentară a drumului de către pietoni; 18,4% - neacordarea priorității pietonilor.
Repartizarea deceselor pe categorii de participanți la trafic. În municipiul Chișinău: 60,1% - pietoni; 14,4% - șoferi; 10,5% - pasageri. În restul țării – 32,5% pietoni; 24% - șoferi; 19,4% - pasageri; 8,5% - motocicliști; 4,6% - cicliști”.
Pavel Apostol: „Doar această analiză a situației accidentare nu este suficient. Trebuie să cunoaștem esența problemei și să fie identificate soluțiile, ca să putem planifica activitatea polițienească, inclusiv implicarea altor autorități pentru asigurarea securității circulației rutiere pe drumurile din Republica Moldova”.
Veaceslav Ioniță: „Toate cifrele, care au fost analizate, au fost furnizate de către Inspectoratului Național de Securitate Publică. Ne-am pus ca scop să vedem împreună care este dinamica accidentelor, care este situația în Republica Moldova comparativ cu alte state, care sunt cauzele accidentelor rutiere în Republica Moldova, care este impactul și efectul nedorit al accidentelor rutiere, decesele care se înregistrează și ce trebuie de făcut ca această situație să o îmbunătățim”.
-----------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
