O administrație publică locală transparență înseamnă o administrație cu mai puține riscuri și suspiciuni de corupție, care își realizează eficient atribuțiile. Transparența sporește încrederea cetățenilor în actul guvernării la nivel local, îmbunătățește calitatea deciziilor luate. Nu în ultimul rând, transparența duce la edificarea unui stat de drept. Opiniile au fost exprimate de către experții proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați”, Viorel Pîrvan, Diana Enachi și Mihai Țurcanu, în cadrul celei de-a doua emisiune realizată în parteneriat cu Albasat TV din Nisporeni.
Potrivit lui Viorel Pîrvan, monitorizarea APL-urilor este un exercițiu început în 2016 și vizează cele 32 de raioane ale Republicii Moldova, 40 de orașe/municipii și 20 de sate/comune. Au fost monitorizați mai mulți indicatori, grupați în 9 zone de transparență. Începând de la accesul la informație, participarea în procesul decizional, achizițiile publice, procesul bugetar, administrarea proprietății publice, serviciile sociale, resursele umane, etica și conflictul de interese etc. S-a monitorizat dacă APL-rile au realizat sau nu fiecare indicator în parte.
„Primăria orașului Nisporeni se afla pe locul 35 din 40 de orașe monitorizate în 2020. În 2016 situația era puțin mai bună, era pe locul 21. Ulterior a regresat și a ajuns pe locul 35. La nivel raional, situația este cam aceeași. În clasamentul anului 2020 a fost pe locul 29 din cele 32 de raioane monitorizate. Iar în 2016 a fost pe locul 11. Foarte mulți indicatori efectiv nu se realizează. Fie că nu sunt publicate anumite informații pe pagina web, fie nu sunt aduse la cunoștința cetățenilor anumite informații cu caracter public, elementar desfășurarea ședințelor, proiectele de decizii. Toate aceste momente le notăm și în final vedem că situația nu este bună”, a spus Viorel Pîrvan.
Viorel Pîrvan a specificat faptul că pentru a afla cât de transparent este Consiliul raional Nisporeni și Primăria orașului Nisporeni au fost expediate chestionare din partea unei organizații a societății civile acestor APL-uri, cu solicitarea de a le completa. Prin intermediul unei persoane fizice a fost expediată o altă solicitare de acces la informație. Ca rezultat, doar consiliul raional a reacționat și doar la chestionar, nu și la cererea persoanei fizice.
„Este un indicator care arată din start nivelul scăzut de deschidere a APL-urilor față de solicitările de acces la informație. Am constatat că la nivel raional nu sunt publicate anunțurile de convocare a consiliului raional, ordinile de zi, subiectele care se discută. Primăria utilizează Facebook pentru a publica aceste anunțuri, respectiv acest indicator este mai bun. Proiectele de decizii parțial sunt publicate de către consiliu. Din cele 6 ședințe organizate, doar pentru două ședințe au fost publicate proiectele de decizie. La nivel local nu a fost publicat nici un proiect de decizie. Si aceste lucruri sunt unele obligatorii prevăzute de legea privind transparența decizională. La acest capitol, accesul la informație, lacunele sunt foarte mari”, a afirmat Viorel Pîrvan.
La rândul său, Mihai Țurcanu, a remarcat faptul că în cazul ambelor APL-uri tendința este una negativă. Consiliul raional Nisporeni din cei 56 de indicatori de transparență, realizați sunt 14, parțial realizați - 5 și nerealizați - 36. În ceea ce privește Primăria orașului Nisporeni tabloul nu este foarte diferit. 11 indicatori sunt realizați, 6 - parțial realizați și nerealizați - 38. „Până la urmă, responsabilitatea finală pentru această situație precară și instrumentele prin care ea poate fi corectată țin de comunitatea locală, de activismul și de capacitatea oamenilor de a înțelege obligațiile și rolul ca membri ai comunității”, a spus expertul.
Diana Enachi a menționat în context că motivul principal al transparenței este de a asigura accesul comunităților locale la procesul decizional, la cel bugetar, achiziții publice și la toate procesele care au loc la nivel local. Cetățenii având acces la toate aceste procese, de la etapa de planificare, elaborarea proiectelor de acte normative și până la etapa de adoptare a acestora, pot să se implice, pot să-și expună opinia, să stabilească împreună cu APL-urile prioritățile pentru comunitatea lor.
„În general necesitățile unei comunități cresc într-un ritm alert, sunt foarte mari, iar posibilitățile financiare sunt cumva totdeauna limitate. Din acest considerent, comunitatea trebuie să stabilească prioritățile. O comunitate care este informată, care participă în procesul decizional, responsabilizează autoritățile locale să fie mai eficiente, să activeze în beneficiul public, să fie excluse acele riscuri, suspiciuni de corupție, acele utilizări ineficiente a banului public și până la urmă să fie îmbunătățită calitatea serviciilor publice. Aceasta este și dorința oricărui cetățean”, a spus Diana Enachi.
„Transparența este un instrument prin care membrii unei comunități pot vedea în ce măsură cei pe care ei îi aleg să le rezolve și să le gestioneze problemele își îndeplinesc această sarcină, dacă o fac în mod corect, onest, profesionist și dacă sunt rezultate. În lipsa implementării acestui principiu de transparență, a posibilității cetățenilor de a înțelege ce se petrece la nivelul gestionării problemelor lor, nu ar putea fi asigurată funcționarea unui stat de drept, a unei societăți democratice, o guvernare nu ar putea fi eficientă și nu ar putea fi efectuată în interesul cetățenilor”, a spus Mihai Țurcanu.
„La capitolul achiziții publice constatăm o situație nu foarte bună. Primăria orașului Nisporeni în 2020 practic nu a publicat nici o informație, nici un document pe pagina web la acest capitol, deși legislația cere publicarea anuală a planurilor de achiziție publică. Nu sunt publicate anunțurile de participare, rapoartele de monitorizare a contractelor de achiziție ca să vadă cetățeanul ce contracte s-au desfășurat, care este valoarea acestora, ce concret s-a achiziționat. Nici un indicator nu a fost realizat. Prin comparație la consiliul raional situația nu este cu mult mai bună. Un singur indicator a fost realizat și anume publicarea planului de achiziție pentru 2020”, a menționat Diana Enachi.
Potrivit experților, atât consiliul raional cât și primăria șchiopătează la capitolul asigurarea procesul decizional. APL-urile nu consultă cetățenii, sau o fac la un nivel destul de scăzut, la etapa de elaborare și adoptare a proiectelor de decizie.
Viorel Pîrvan a recomandat APL-urilor de la Nisporeni să publice informațiile cu caracter public, să utilizeze site-ul într-o așa manieră ca acesta să devină o sursă de informație pentru cetățeni. La fel, să răspundă efectiv la solicitările de acces la informație, să implice cetățenii în toate proiectele de decizie care pot avea impact asupra acestora. „Oricât de competenți ar fi funcționarii publici din primărie sau de la consiliul raional ei nu pot să cunoască toate problemele cu care se confruntă cetățenii. Cetățenii trebuie să fie implicați în acest proces”, a afirmat Viorel Pîrvan.
„Populația de la Nisporeni, societatea civilă, trebuie să înțeleagă că viața lor este afectată de modul în care procesul decizional și transparența acestuia este asigurată. Ei sunt acei care pot produce schimbarea sau pot face acea presiune prin care schimbarea să se producă, pentru că foarte mulți dintre acești indicatori nu sunt îndepliniți nu pentru că nu pot fi îndepliniți ci pentru că nu se vrea să fie îndepliniți”, a conchis Mihai Țurcanu.
Potrivit Dianei Enachi, în total în cadrul acestui proiect sunt elaborate 30 de rapoarte de monitorizare pentru 30 de APL-uri de nivelul I și II. Acestea sunt realizate după ce a fost acordat suport metodologic și expertiză pentru 30 de organizații locale, din diferite regiuni ale țării. Scopul acestora este de a responsabiliza autoritățile, de a ajunge la comunități, la cetățeni, ca ei să fie vocali, activi, să meargă la primărie și să ceară. „Din acest exercițiu noi am constatat că cetățenii sunt reticenți și au frică să facă o solicitare de acces la informație la primărie, la consiliul raional. Autoritățile locale pot fi responsabilizate foarte mult de către comunități”, a concluzionat Diana Enachi.
Proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” este implementat în perioada septembrie 2020 – iulie 2021 de către IDIS „Viitorul”. Acesta este finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, prin intermediul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.
Programul oferă în perioada anilor 2019-2021 granturi în valoare de circa 3 milioane de euro Organizațiilor Societății Civile, care își desfășoară activitatea în afara orașului Chișinău.
Scopul proiectului este de a contribui la dezvoltarea societății civile de nivel local din Republica Moldova care promovează și monitorizează transparența și responsabilitatea instituțiilor publice, inclusiv în implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană.
Acest comunicat de presă a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
