Atunci când vorbim despre verificarea faptelor, în contextul tendințelor de dezinformare, este important să începem prin a verifica cine este emițătorul de informații, pentru că avem fenomenul dezinformării la general, dar avem și unele cazuri de propagare a unor fapte neadecvate sau a unor informații parțial veridice. În toate cazurile trebuie să pornim de la a verifica cine a transmis aceste mesaje”, a spus Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, jurnalistă de investigație, în cadrul sesiunilor 7, 8 și 9 ale programului de instruire privind gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial, desfășurate miercuri și joi, 17 și 18 mai.
Alina Radu a explicat în cadrul sesiunilor ce este verificarea faptelor și cum funcționează, dar și care sunt tehnicile de combatere a dezinformării și a prezentat instrumentele disponibile în acest sens. „Tot ce primim noi sub formă de informații este ca o capsulă. Fie că este vorba de îndemnuri politice, informații despre produse alimentare, medicamente, servicii etc. Toate sunt o capsulă, și cineva vrea să ne facă să credem că această capsulă ne face bine, dar noi trebuie totuși să verificăm ce conține în interior această capsulă și dacă într-adevăr ne poate face bine”, a explicat Alina Radu participanților esența procesului de verificare a faptelor.
Potrivit Alinei Radu, atunci când îți dorești să știi ce este cu o televiziune, un ziar, o revistă, un portal, o pagină web, trebuie să verifici cui aparține, inclusiv cu ajutorul paginii web https://nic.md/ro/whois/. Despre un ziar îți dai seama ce credibilitate are dacă are un spațiu dedicat informațiilor de bază: cine face ziarul, tipografia unde se tipărește, în câte exemplare apare, cine sunt reporterii, directorii, contactele etc.. „Dacă ai niște nume ale reporterilor, redactorilor șefi, îți poți da seama ce cultură și ce identitate are acest ziar și poți înțelege mai lesne care sunt riscurile și problemele care pot veni de la acest ziar. Din păcate aceste ziare pe internet nu sunt obligate să aibă un astfel de spațiu informativ și asta complică munca de verificare și de monitorizare”, a declarat Alina Radu.
Jurnalista de investigație susține că uneori, unii oameni, care nu sunt rău intenționați, dau like, share la unele informații ne știind despre ce este vorba și cred în aceste informații. „Pe paginile web se întâmplă tot felul distorsiuni și omisiuni de informații. Sunt pagini web unde la prima vizualizare arată că totul este frumos, dar unele informații importante lipsesc din context. Este creată o falsă impresie despre o persoană, că ar fi una ideală, dar fiind omise unele informații importante, de fapt nu se spune tot despre acea persoană. Este problema mass-mediei că prezintă selectiv o personalitate sau o persoană publică”, a spus jurnalista.
Vorbind despre tehnicile de combatere a dezinformării și instrumentele disponibile, Alina Radu a menționat în primul rând jurnaliști și grupurile de investigație, inclusiv organizațiile care analizează falsurile. Mai este vorba și de instituțiile statului, editorialele explicative ale specialiștilor etc..
„Rolul gândirii critice și valoarea alfabetizării media sunt incontestabile pentru mine. Suntem ceea ce consumăm. Sesiunea dată nu doar amintește despre pericolul dezinformării, dar oferă tehnici, metode și instrumente viabile pentru combaterea fenomenului. Este important că s-a vorbit despre verificarea faptelor, prin prisma verificării emițătorilor informațiilor false, a surselor false, tipuri de informații false, atât în contextul Republicii Moldova, cât și pe mapamond. De asemenea, un impact aparte îl are partea practică a sesiunilor, studiile de caz ancorând teoriile și concluziile specialiștilor în realități”, spune Mariana Ionel, participantă a programului.
„Dezinformarea generează aspecte negative în societate. Sesiuniele susținute de către Alina Radu pentru mine au fost binevenite, deoarece au fost prezentate exemple, studii de caz concrete, pe care am avut posibilitatea de a le analiza din alte aspecte, punându-se accentul pe detalii, pe care uneori nu le observăm în mod firesc. Acest lucru consider că mă ajută la informarea corectă și găsirea unor soluții echilibrate, referitoare la diverse evenimente expuse în spațiul public”, susține Lilia Ghenea, de asemenea participantă la program.
„Noi suntem prezenți mai mult în mediul online și mai puțin citim ziare, în special tinerii. De aceea, informația prezentată la aceste sesiuni a fost foarte utilă pentru mine, care sunt specialist în relații cu publicul, sunt pezentă frecvent în mediul online, observ toate știrile care apar, de aceea este important pentru mine să fac diferență dintre o știre care este falsă și una care este adevărată”, afirmă Sabina Rotaru, și ea participantă a programului.
În cadrul următoarelor sesiuni se va discuta despre despre experiența și bunele practici la nivel internațional în combaterea dezinformării. Participanții vor fi instruiți și la capitolul particularitățile dezinformării în mediul online; rolul noilor tehnologii în campaniile de dezinformare; dar și rolul jurnaliștilor în combaterea dezinformării etc.
Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.
--------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
