Scenarii post-electorale: Alegerile anticipate pică în favoarea coalițiilor de guvernare conduse de PDM

La 24 februarie 2019 a avut loc un nou scrutin electoral în Republica Moldova care era mult așteptat și discutat. În mod special, era așteptat din motiv că exercițiul electoral s-a desfășurat după noile reguli – sistemul electoral mixt. „Kilometrul zero” al democrațiilor sunt alegerile libere și corecte. Dacă nu întrunesc aceste două condiții, atunci nu putem vorbi despre o societate democratică, a explicat în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, analistul IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.

Campania electorală din Republica Moldova s-a desfășurat cu mari deficiențe de organizare. Competitorii electorali nu au avut condiții egale deoarece partidul de guvernământ împreună cu sateliții săi – PSRM și Partidul „Șor” – au fost clar avantajați față de Blocul „ACUM”. Aceste formațiuni au dispus de mari resurse administrative, financiare și mediatice, ceea ce le permiteau să manipuleze opinia publică.

„Blocul „ACUM”, pe parcursul întregii campanii, a fost hărțuit și i s-au pus anumite bariere în desfășurarea activității electorale. Trebuie de remarcat că „pe ultima sută de metri”, PDM și-a schimbat atitudinea față PSRM, cel mai probabil, având temere că socialiștii ar putea ajunge de unii singuri la guvernare. PDM, împreună cu Partidul „Șor” a declanșat o campanie agresivă împotriva PSRM cu scopul de ai scădea scorul electoral, care, în mare măsură, i-a reușit. Astfel, aceste alegeri cu greu se pot încadra în nomele alegerilor corecte”, a spus Ion Tăbârță.

Al doilea aspect, privind libertatea alegerilor, care cuprinde ziua alegerilor și vizează ne-influențarea alegătorilor pentru a-și da votul pentru o anumită formațiune. Din acest punct de vedere lucrurile au stat mai bine. Totuși, și la acest capitol au fost mai multe excepții care se abat de la normalitate. „Ziua tăceri” care a fost o noutate și a fost interpretată greșit de către concurenții electorali, care încercau, în diferite moduri”, în preajma anumitor secții de votare, să influențeze opțiunea de vot a alegătorilor. Alt aspect care iese din tiparul normalității este votul din cele două circumscripții în stânga Nistrului. Reieșind din normele democratice, alegerile din cele două circumscripții trebuie invalidate pentru că acolo clar s-a văzut cum anumiți concurenți electorali au organizat și au plătit alegătorii. În aceste secții de votare s-a ajuns până la aceea că alegătorii să intre în birourile electorale direct pe geam.

În ceea ce privește rezultatele finale ale alegerilor, le vom ști cu certitudine doar după ce acestea vor fi validate de Curtea Constituțională, asta ținând cont de experiența scrutinului pentru primăria Chișinău, pentru că ne putem aștepta la surprize, inclusiv la invalidarea unor alegeri în circumscripțiile uninominale. Primele date arată că PSRM a acumulat 35 de mandate, PDM – 30 de mandate, Blocul „ACUM” – 26 de mandate, Partidul Șor – 7 și trei candidați independenți. Dacă ar fi fost sistemul electoral vechi – proporțional – PSRM ar fi acumulat cam același scor, câștigătorul sistemul electoral mixt este PDM care a acumulat mai mult cu patru-cinci mandate, iar perdanții sunt Blocului „ACUM” și Partidul „Șor”.

„Un prim scenariu post-electoral este că vom avea alegeri anticipate, deoarece niciun partid nu a acumulat majoritatea în parlament, dar puteam afirma în proporție de 99% că anticipate nu vor fi. Formațiunile politice au cheltuit foarte mulți bani, de aceea ele nor vor arunca bani pentru o nouă campanie și nu au nici un fel de garanție că vor acumula același scor. Este vorba, în special, de PDM care deține „pâinea și cuțitul” actualului mod de funcționare a instituțiilor statului”, este de părere analistul Ion Tăbârță.

Astfel, PSRM care are cele mai multe mandate nu mai poate veni de unul singur la guvernare ci doar într-o coaliție mare cu PDM. Totodată, indiferent de formulă, PDM va fi la guvernare. În mod natural, democraților li se vor alătura cei șapte deputați din formațiunea „Șor” cei doi independenți aleși în circumscripțiile din stânga Nistrului și, nu este exclus, și cel de al treilea care a fost ales pe circumscripția Cahul. PDM poate merge la guvernare împreună cu PSRM, formând o coaliție mare – pro-Moldova. Un alt scenariu este cel folosit de PDM la finele anului 2015 – racolarea deputaților din alte fracțiuni parlamentare. Asta ar însemna migrarea masivă a 11-12 deputați pentru constituirea unei majorități simple de guvernare, cel mai probabil de la PSRM, deoarece de la Blocul „ACUM” va fi mai dificil de racolat deputați, poate cu unele excepții singulare. Cel mai probabil, Blocul „ACUM” va fi într-o opoziție dură care va contribui la dezoligarhizarea Republicii Moldova și pregătirea de alegerile locale, prezidențiale și următorul scrutin parlamentar.

În concluzie, Ion Tăbârță afirmă că orice coaliție guvernamentală va fi, ea nu va duce la resetarea imediată a relațiilor cu UE, dat totodată a scăzut pericolul schimbării vectoriale a Republicii Moldova dinspre vest spre est.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.