Rata șomajului din Republica Moldova variază anual între 3 – 4%, cifră caracteristică țărilor cu o economie avansată. Or, rata joasă a șomajului pentru țara noastră se datorează migrației populației economic activă, care nu se înregistrează la oficiul forței de muncă. Cu probleme la încadrarea în câmpul muncii se confruntă tinerii ca urmare a discrepanței dintre cererea și oferta din piață. Tinerii pleacă în străinătate nu doar din considerentul salariilor mici, dar și din lipsa creșterii profesionale, a afirmat într-un podcast IDIS Viitorul, experta în politici sociale.
O categorie aparte sunt tinerii care sunt și fără job dar nici nu sunt încadrați în instituțiile de învățământ. Ponderea acestora este destul de ridicată – trei din zece tineri comparativ cu statele din UE.
”Instituțiile de învățământ ar trebui să analizeze solicitările reale ale mediului de afaceri pentru a putea consilia in mod eficient tinerii absolvenți în vederea unei integrări reușite. Instituțiile de învățământ superior ar trebui sa revizuiască programele de învățământ și să aibă în vedere nu doar formarea unor competențe tehnice specifice specializării, ci și dezvoltarea abilităților tinerilor de a se adapta pieței muncii care se afla in schimbare”, a mai spus Iațco.
Potrivit ei, o altă prolemă este regăsirea vârstnicilor pe piața muncii. Bătrânii preferă să nu aibă un job. Cea mai mare parte a lor preferă să se retragă de piața muncii la vârsta de pensionare. Mai ales că ofertele de muncă ale angajatorilor sunt destul de limitate.
În concluzie, Mariana Iațco s spus că politicile de ocupare a forței de muncă sunt necesare de a fi racordate la necesitățile beneficiarilor să nu fie doar niște date pentru bifă. E necesar de a fi dezvoltate centrele de ghidare și instruire a tinerilor pentru a putea fi încadrați mai ușor în câmpul muncii.
