Creșterea puternică a creditelor bancare destinate procurării imobilelor și pentru consum este un factor pozitiv, iar pe da altă parte ar putea duce la supra-îndatorarea populației și la o criză a împrumuturilor. Totodată, creditele nebancare vor atinge 10 miliarde de lei în anul 2019, a opinat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, comentatorul Vlad Bercu, care îl citează pe economistul Veaceslav Ioniță.
Creditele de consum au crescut, în ultimii zece ani, de 5 ori iar cele pentru imobil de 26 de ori. Pe da altă parte, companiile de recuperare a datoriilor semnalează că în ultimii doi ani restanțele la credite au crescut de șase ori. Și asta în condițiile în care băncile promovează o politică prudentă în raport cu creditarea persoanelor fizice și juridice. Iar companiile de microcreditare în ultimi ani au fost puse într-un cadru legal mai prudent.
Piața creditelor nebancare a crescut în cinci ani de 2,6 ori de la 3,9 miliarde de lei până la 10,2 miliarde de lei. Piața împrumuturilor acordate de companiile de microfinanțare a crescut de trei ori. Potrivit lui Ioniță, în 2014 companiile nebancare dețineau 7% din cota de piață, iar în 2019 trimestrul trei acestea au ajuns să aibă 21%. Companiile de microcreditare au profitat de criza bancară și au ademenit persoanele fizice cu împrumuturi.
Referindu-se la piața bancară, Vlad Bercu constată o creștere exponențială a împrumuturilor pentru imobil și de consum. În 2009 creditele de consum constituiau 1 miliard de lei, iar în 2019 acestea însumează deja 5 miliarde de lei. Un salt impresionant se atestă și la împrumuturile pentru imobile. Acum zece ani suma creditelor noi acordate de bănci era de 104 milioane de lei, iar în doar în 9 luni ale 2019 suma a depășit 2,6 miliarde de lei. După anul 2009 până la criza bancară creditele pentru imobil au avut o creștere relativ puternică pe fundalul reducerii dobânzilor. Însă criza din 2014 a lovit puternic în acest segment de creditare, pe care l-a redus la jumătate. În următorii ani soldul respectivelor împrumuturi s-a majorat încet. Dar în ultimii doi ani a înregistrat un salt impresionant pe fundalul lansării Programului Prima Casă, iar dobânzile au scăzut sub 10% și au ajuns la un minim record de 6%. Însă în 2019 ca urmare a majorării inflației dobânda a ajuns la 8%.
”Majorarea soldului creditelor a dus și la creșterea datoriilor. În anul 2019 sumele restante la credite de consum au crescut cu 75%. Când vorbim de majorarea datoriilor avem în vedere, în primul rând, persoanele fizice, nevoiașe, care iau credite foarte mici. Or, respectivii clienți de cele mai multe ori se confruntă cu probleme din lipsa cunoștințelor financiare. Statul a luat deja câteva măsuri. Este vorba de obligarea creditorilor să arate rata efectivă a creditului. De fapt, băncile sunt excesiv de reglementate în acest sens iar contractarea unui împrumut de la bancă comportă un risc mai mic față de companiile de microcreditare. Iar pentru evitarea împovărării de datorii a persoanelor fizice, specialiștii recomandă inclusiv limitarea penalităților. De cele mai multe ori penalitățile depășesc cu mult suma totală a creditului”, a menționat Vlad Bercu.
Recent CNPF a propus un proiect de lege în care se regăsește și limitarea sumei penalităților. În proiect se vorbește și de rata dobânzii rezonabilă. Dar Vlad Bercu spune că poate ar fi cazul să fie instituită prin lege insolvabilitatea persoanei fizice, care ar stopa creșterea penalităților și amenzilor. Iar plățile respectivei persoane ar fi gestionate de către administratorii de insolvabilitatea externi pentru depășirea situației.
Jurnalistul a concluzionat că o importanță mare o are și instruirea financiară a persoanelor fizice sau consultările de către companiile de microcreditare ca persoana să poată lua o decizie în cunoștință de cauză, dar nu să se pomenească în imposibilitatea rambursării creditului. Totodată, ar trebui să fie aprobate niște legi care ar proteja clienții mici ai băncilor și a companiilor de microcreditare de pericolul de a intra în incapacitate de plată.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
