Implementarea măsurilor prevăzute în Planul Naţional de Acţiuni pentru Implementarea Acordului de Asociere (PNAIAA) constituie cheia succesului modernizării economice, sociale și politice a Republicii Moldova. Angajarea autorităților moldovenești în procesul de reforme pentru adoptarea și implementarea standardelor europene a constituit subiectul discuțiilor de azi în cadrul mesei rotunde de lansare a raportului „Evaluarea implementării Acordului de Asociere”.
Directorul IDIS „Viitorul”, Liubomir Chiriac, a afirmat că scopul acestui raport a fost de a efectua o evaluare calitativă sectorială a procesului de implementare a prevederilor Planului Național de Implementare a Acordului de Asociere. Obiectivul a fost de identifica reușitele, dar și cauzele tergiversării implementării reformelor în domeniile: sistemul național de integritate publică, protecția infrastructurii critice, competitivitatea, cooperarea energetică și achizițiilor publice. Este nevoie de eforturi substanțiale pentru a beneficia de oportunitățile pe care le oferă UE.
Floris van Eijk, Însărcinat cu afaceri, Oficiul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova a menționat că rapoartele de evaluare sunt un barometru util pentru a înțelege unde se află Republica Moldova în aceste domenii cheie pentru modernizarea statului. Noi credem că dialogul intersectorial care a stat la baza realizării acestor evaluări este un instrument foarte util de cooperare pentru implementarea angajamentelor din AA. Olanda sprijină Republica Moldova în drumul său spre integrarea europeană și credem că cetățenii săi merită o viață mai bună acasă, având oportunități de explorare a potențialului țării.
Daniela Cujbă, Șefa Direcției Integrare Europeană, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, a menționat că astfel de initiative, care prezintă o viziune alternativă de evaluare a implementării, sunt utile pentru a avea o înțelegere cuprinzătoare a măsurilor întreprinse pentru realizarea obiectivelor AA. „MAEIE este în proces de elaborare a unui raport cuprinzător ale cărui constatări și concluzii vor servi drept bază pentru o nouă Agendă de Asociere” a declarat Daniela Cujbă.
În urma evaluării implementării acțiunilor privind implementarea AA, s-a constatat că activitatea Autorității Naționale de Integritate a fost afectată de procesul întârziat de organizare a funcționării instituției și de angajare a inspectorilor de integritate. „Toate procesele s-au finalizat abia pe la mijlocul anului 2018, cu o întârziere de aproape de 2 ani de la intrarea în vigoare a legilor care reglementează sistemul național de integritate. În toată această perioadă, Autoritatea Națională de Integritate a fost, de facto, nefuncțională, fiind stopate verificările și controalele”, a constatat Viorel Pârvan, expert în domeniul justiției.
„Republica Moldova a ajustat legislația privind concurența și ajutorul de stat la standardele UE, a înființat instituția de monitorizare a concurenței și dezvoltat cadrul instituțional care reglementează aceste domenii, dar în condițiile unei corupții extinse și aplicării insuficiente a reglementărilor, mediul concurențial din țară rămâne denaturat”, este de părere Angela Secrieru, autoarea evaluării în domeniul calității mediului concurențial. Aceste evaluări nesatisfăcătoare sugerează ideea intensificării eforturilor autorităților administrației publice centrale de specialitate pentru menținerea unui mediu concurențial loial prin prisma normelor comunitare.
Racordarea R. Moldova la standardele europene decurge lent în domeniul energetic. Implementarea obiectivelor prevăzute în AA în domeniul energiei electrice – liberalizarea pieței energiei electrice – depinde de interconexiunea cu România și/sau liberalizarea pieței energiei electrice în Ucraina. „În domeniul gazelor, ca și în cazul energiei electrice, pentru a putea liberaliza piața gazelor naturale, sunt necesare surse alternative de aprovizionare. Realizarea interconexiunilor energetice ale R. Moldova cu România se realizează cu multe întârzieri și tărăgănări. În condițiile în care există asistență financiară și consultanță tehnică din exterior, instituțiile statului explică întârzierile prin aspectele procedurale de lucru anevoioase”, a spus Ion Tăbârță, care a monitorizat domeniul energetic.
Veaceslav Berbeca a menționat: „Cooperarea în domeniul protecției infrastructurii critice constituie un domeniu relativ recent de reglementare și gestionare în Republica Moldova. Dacă în cazul protecției infrastructurii critice fizice se observă realizarea majorității acțiunilor propuse, atunci în domeniul securității informatice constatăm anumite deficiențe de implementare. Acest fapt se explică prin lipsa resurselor financiare necesare pentru a implementa toate obiectivele stabilite deoarece securitatea cibernetică este o politică costisitoare. Lipsa resurselor financiare este cauza tergiversării creării unor instituții importante pentru consolidarea securității cibernetice a statului, cum ar fi, de exemplu, CERT-NAT.”
În domeniul achizițiilor publice s-au înfăptuit rezultate bune odată cu introducerea Documentul Unic de Achiziții European, crearea Agenției Naționale de Soluționare a Contestațiilor, introducerea sistemului electronic și desfășurarea obligatorie a două proceduri de achiziție publică (cererea ofertelor de prețuri și licitația deschisă) prin intermediul sistemului informațional automatizat „Registrul de stat al achizițiilor publice” Mtender. O problemă este întârzierea transpunerii directivei 2014/25/UE în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale”, a concluzionat Carolina Ungureanu, expert în domeniul achizițiilor publice.
Raportul a fost realizat cu sprijinul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.
Responsabilitatea pentru conținutul acestei publicații aparține autorilor și nu reflectă poziția Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.
