La finele anului 2019 a apărut știrea că în Republica Moldova vor mai fi construite două aeroporturi. Subiect care a divizat societatea. Sunt din cei care argumentează necesitatea construcției aeroporturilor și sunt din cei care critică. Criticii spun că ideea nu poartă un caracter economic ci mai degrabă unul politic și geopolitic, constată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, analistul IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.
Subiectul aeroporturilor nu este unul nou în Republica Moldova. Cel mai răsunător caz este cel al Aeroportului Internațional Chișinău și anume modul în care a fost acesta concesionat în anul 2013. Responsabil de concesionare a fost ex-ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, reprezentant din partea PDM. Atunci a fost anunțat concursul, însă până la urma nu a fost clar cum s-a întâmplat și ce s-a întâmplat. Într-un final aeroportul a fost concesionat unei companii din Habarovsk, Federația Rusă. Argumentul concesionării a fost modernizarea acestuia în condițiile în care nu mai corespunde standardelor și rigorilor internaționale ale infrastructurii aeroportuare. La acel moment, se anunța intenția de transformare a aeroportului într-un hub internațional, ca o punte de legătură dintre Est și Vest. Însă a acest lucru a rămas la nivelul declarațiilor, ca ulterior să aflăm cu stupoare că aeroportul este gestionat de controversatul politician, Ilan Șor.
”Despre necesitatea reîntoarcerii aeroportului în proprietatea statului s-a vorbit de mai mult timp. Mai multe partide au inițiat proceduri. Ba mai mult, pentru ex-premierul, Valeriu Streleț a fost o prioritate în scurtul său mandat din anul 2015 de a clarifica ce s-a întâmplat cu concesionarea. În 2019 pe timpul Guvernului Maiei Sandu un grup de deputați au organizat o comisie de anchetă, care a constatat că Aeroportul Chișinău a fost concesionat ilicit și trebuie întors în proprietatea statului. În rezultat Maia Sandu a dispus instituirea sechestrului pe activele aeroportului. Pe neașteptate am aflat că proprietar a devenit miliardarul Nathaniel Rothschild, iar la sfârșit de an acesta a declarat că nu mai este interesat de aeroport, iar proprietar a devenit omul de afaceri rus, Andrei Goncharenko. Șeful statului, Igor Dodon deși a declarat de nenumărate ori că aeroportul trebuie reîntors în proprietatea statului nu a întreprins nimic”, a spus Tăbârță.
Un detaliu important în infrastructura aeroportuară a Republicii Moldova este și cel referitor la aeroportul de la Tiraspol. Subiectul redeschiderii acestuia s-a încercat a fi pus pe agenda discuțiilor începând cu anul 2012 de pretinsele autorități din stânga Nistrului. Or, Chișinăul a spus că aeroportul poate fi funcțional doar când regiunea din stânga Nistrului se va reîntoarce în câmpul juridic al Republicii Moldova. Subiectul s-a acutizat pe fundalul războiului din estul Ucrainei (anul 2014) când, până la acea vreme, deplasările oficialilor ruși și a liderilor din regiunea transnistreană se făceau prin aeroportul de la Odesa. Ulterior, după izbucnirea conflictului din Ucraina oficialii ruși și liderii transnistreni trebuiau să vină pe la Chișinău pentru a se deplasa în și din regiunea transnistreană. Or, pentru Moscova este vital subiectul aeroportului în contextul schimbul militarilor din stânga Nistrului. După conflictul din Ucraina, Tiraspolul a rămas izolat de Federația Rusă, de aceea deschiderea aeroportului de la Tiraspol este un subiect actual pentru Moscova.
Potrivit analistului Ion Tăbârță, subiectul dezvoltării infrastructurii aeroportuare regionale din Republica Moldova este promovat insistent, atât de premierul Ion Chicu, cât și președintele Igor Dodon. Cei doi înalți oficiali au anunțat despre deschiderea a două aeroporturi la Ceadîr-Lunga și Bălți, unde deja este o pistă. Ca alternativă la nordul Republicii Moldova mai este și aeroportul de la Mărculești, care în perioada sovietică a fost un unul militar, iar din punct de vedere logistic investițiile ar fi mult mai mici.
Subiectul aeroporturilor este promovat intens de Igor Dodon, dar cu foarte puține informații oferite publicului. Șeful statului a declarat că trebuie spart monopolul Aeroportului Internațional Chișinău și că deschiderea unui aport internațional regional va fi o inițiativă public-privată. Mulți analiști susțin că deschiderea celor două aeroporturi nu se face din rațiuni economice ci mai degrabă politice. Totodată, nu putem spune că Aeroportul Chișinău este folosit la capacitate maximă. Astfel, cât nu există o claritate economică nu puteam vorbi de deschiderea de noi aeroporturi.
Dacă se va insista pe acest subiect, fără studii de fezabilitate economică și transparență maximă a procesului, atunci argumentul de construcție a celor două aeroporturi este mai degrabă unul politic și nu economic, cu conotație geopolitică în interesele Moscovei, nu ale Chișinăului. Atât timp cât Federația Rusă nu are conexiune directă pe uscat și maritim cu regiunea din stânga Nistrului, dar și cu întreg teritoriul Republicii Moldova, unica legătură directă este cea aeriană. În asemenea condiții, dezvoltarea infrastructurii aeroportuare din Republica Moldova ar fi în interesele politice și geopolitice ale Federației Ruse. Dacă ne uităm pe hartă vedem clar o linie: Tiraspol-Ceadîr-Lunga-Giurgiulești. Subiectul portului de la Giurgiulești la fel a fost pus în discuție de Dodon și Chicu, care au vorbit despre un investitor rus, dar la fel în condiții neclare.
„Dacă actualul Guvern al Republicii Moldova și președintele Igor Dodon vor merge mai departe pentru deschiderea celor două aeroporturi atunci avem nevoie de transparență maximă și studiu de fezabilitate. Iar în cazul parteneriatelor publice-private avem nevoie să știm cine sunt acei investitori. În caz contrar, ne putem pomeni că active strategice ale Republicii Moldova au fost concesionate altui stat, iar dezvoltarea infrastructurii aeroportuare e făcută pentru interesele politice și geopolitice ale altui stat”, a concluzionat analistul IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
