După criza din anul 2014 băncile și-au revenit foarte greu și abia în februarie 2018 a început propriu-zis procesul de recuperare. În prezent, soldul creditelor oferite este de 40 miliarde de lei cu o creștere de 8 miliarde de lei în valori absolute. Un lucru interesant este și volumul crescut al depozitelor la vedere, care de fapt sunt o parte din banii moldovenilor de pe carduri pentru care Banca Națională împreună cu băncile trebuie să găsească o soluție pentru a fi utilizați în circuitul economic, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Chiar dacă băncile au început să recupereze terenul pierdut în anul 2014 mai este mult până a atinge nivelul de dinaintea crizei bancare. Raportat la PIB nivelul de dinaintea crizei încă mulți ani va trebui să-l recuperăm. Acum șase ani volumul creditelor raportat la PIB era de 35% ulterior a coborât la 18,5% or, în prezent nivelul e de 19,5%. Astfel, în doi ani a fost recuperat doar 7% din căderea reală și mai e nevoie de 6-7 ani pentru a atinge nivelul din anul 2014. Recuperarea sistemului bancar are loc pe seama persoanelor fizice. În doi ani din portofoliul de opt miliarde lei creștere, șase miliarde de lei aparțin persoanelor fizice și doar două miliarde businessului. Dacă în vară am atestat o majorare de 2,4 miliarde de lei pentru sectorul corporate în prezent avem o stagnare a împrumuturilor pentru persoanele juridice.
Veaceslav Ioniță atrage atenția asupra dinamicii creșterii. În ultimul trimestrul al anului 2019 avem o încetinire puternică a creșterii creditării. Trimestrial în ultimii doi ani soldul creditelor creștea cu câte un miliard de lei, iar în trimestrul doi din 2019 majorarea a fost chiar de 2,3 miliarde de lei. Cel mai interesant este că în trimestrul patru majorarea a fost de doar 0,2 miliarde de lei, o creștere modestă, care cel mai probabil este temporară. Avem o creștere apoi o scădere ușoară a creditelor în rândul businessului ceea ce denotă starea complicată a economiei în timp ce la persoanele fizice am urmărit o creștere fără precedent. Primul record este că gradul de îndatorare a persoanelor fizice în 2019 a depășit 10% din PIB, iar al doilea record - împrumuturile contractate de la bănci și sectorul de ne-bancar a depășit 20 miliarde de lei și ne apropiem de 24 miliarde de lei. Astfel, ponderea portofoliului de credite din total credite oferite persoanelor fizice este de 45% față de acum cinci ani când acestea erau 15%. De fapt, avem o majorare a expunerii a băncilor pe persoanele fizice.
Un element important pentru care băncile ar trebui să găsească o soluție sunt excesul de lichidități din sistemul bancar.
”Dacă urmărim dinamica din ultimii 20 de ani. Până în anul 2013 volumul de depozite atrase era aproape similar cu cel al creditelor oferite. Or, în prezent discrepanța e foarte mare. Anul 2019 a fost încheiat cu un exces de lichiditate de 28 miliarde de lei. Astfel, banii stau imobilizați. Băncile au reușit să acumuleze 68 miliarde de lei depozite, dar au oferit doar 40 miliarde de lei credite. Însă cel mai corect este să spunem că banii sunt inutili, necalitativi. De exemplu, în anul 2014 depozitele persoanelor fizice au fost de 34,5 miliarde de lei dintre care 28 miliarde erau depozite la termen și erau 6 miliarde depozite la vedere, care nu aduc dobândă deponenților. Iar în prezent, volumul depozitelor persoanelor fizice a ajuns la 45,5 miliarde de lei sau cu 11 miliarde de lei mai mult. Însă depozitele la termen au crescut cu doar un miliard de lei. Practic băncile pot folosi aceiași sumă de 29 miliarde de lei pentru acordarea creditelor. Avem o creștere fără precedent a banilor nelucrativi. Sunt banii fără dobândă depuși în bănci de cetățeni. Iar suma ratată din depozitele fără dobânzi se ridică anual în medie la 350 milioane de lei. Banii nu pot fi utilizați, iar BNM este nevoită să-i sterilizeze și să achite suplimentar băncilor 350 milioane de lei anual, doar pe aceste depozite fără dobândă deținute de cetățeni în bănci. Suma mare a depozitelor la vedere rezidă din încrederea redusă a cetățenilor în bănci și din faptul că cetățenii își țin pe carduri o parte din veniturile încasate. Anul trecut moldoveni au primit pe cardurile bancare 70 miliarde de lei (6 miliarde de lei lunar). Dacă acum cinci în ziua salariului banii erau retrași de pe carduri, în prezent comportamentul s-a schimbat: cetățenii tot mai activ achită cu cardul și nu scot toată suma imediat. Anume aceste solduri de pe carduri și au contribuit la creșterea depozitelor fără dobândă deținute de moldoveni în bănci cu cel puțin 6-8 miliarde de lei. Băncile alături de BNM ar trebui să regândească sistemul, pentru ca banii ținuți la vedere pe carduri să fie utilizați în circuitul economic.
Potrivit lui Ioniță, ultimul element care caracterizează revenirea băncilor din criză este creditarea construcțiilor. În 2019 recordul a fost 10 mii de apartamente achiziționate prin ipotecă, iar creditele oferite pentru construcții a atins nivelul fără precedent de 7,1 miliarde de lei. Într-un singur an, 2019, portofoliul de credite acordate construcțiilor a crescut cu 2,4 miliarde de lei dublu față de anul precedent. Precedentul boomul al creditelor acordate construcțiilor a fost în 2008, când ele au atins cota de 14,7% din totalul portofoliului de credite bancare. În 2019 noi am depășit recordul precedent, iar ponderea creditelor pentru construcții a atins cota de 17,5 % din total împrumuturilor bancare. Dacă tempoul se va menține atunci în anul 2020 vom avea 20% sau fiecare al cincilea leu oferit de bănci va fi oferit sectorului construcțiilor. Este firesc ca în urma cererii anemice din partea sectorului corporate, băncile să se axeze pe creditarea construcțiilor și a consumului.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
