Specializarea inteligentă (smart specialization) reprezintă viitorul, iar Republica Moldova trebuie să grăbească pașii pentru a dezvolta acest domeniu. Specializarea inteligentă reprezintă ridicarea la un alt nivel a nivelului de dezvoltare al țării și al regiunilor. Un schimb de experiență despre smart specialization, o abordare inovativă a UE utilizată în dezvoltarea regională, a avut loc vineri, 11 decembrie în cadrul unui workshop, organizat online de către Asociația Obștească “Pro Cooperare Regională” (ProCoRe) din municipiul Bălți.
La activitate au participat reprezentanți ai sectorului asociativ, instituții și autorități locale și regionale, reprezentanți ai businessului, instituțiilor de cercetare și universităților din Republica Moldova și de peste hotare.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” este partenerul Asociației ProCoRe în cadrul acestui proiect. Directorul executiv al IDIS „Viitorul”, Liubomir Chiriac, a spus la deschiderea workshop-ului că în Republica Moldova nu există un concept „smart city” care să fie pe deplin înțeles și agreat, chiar dacă lucrul acesta se discută din anii 1990. „Ca orașele noastre să devină inteligente, smart, trebuie să îndeplinească mai multe caracteristici, cum ar fi: „smart guvernare”, „smart economie”, „smart mobilitate”, „smart mediul ambiant”, „smart cetățeni” și ”smart nivel de trai”. Resursele financiare care sunt alocate pentru a dezvolta momentele respective nu sunt suficiente. Dar sperăm foarte mult că schimbările care s-au produs la nivel politic, la noi în țară, o să stimuleze și dezvoltarea conceptului respectiv”, a spus Liubomir Chiriac.
Fostul ambasador al Republicii Moldova în Estonia, Victor Guzun, a vorbit despre Estonia, care este o țară în totalitate „smart”. Serviciile dezvoltate sunt foarte prietenoase și accesibile din toate punctele de vedere. Cetățenii estonieni pot face orice online: tranzacții bancare, achitarea taxelor și impozitelor, vizualizarea în regim real a transportului public, inclusiv să voteze, fără a fi nevoiți să se deplaseze la instituții. Victor Guzun a mai menționat că ceea ce s-a făcut, dezvoltat și implementat, a adus doar beneficii țării, mai ales în această perioadă de pandemie, când majoritatea au trecut cu munca la distanță.
Serghei Tarasiuc, directorul Fundației Internaționale pentru Dezvoltare Rurală din Belarus, a vorbit despre primii pași ai țării sale în implementarea abordării specializării inteligente. Regiunea Mogilev a dezvoltat o strategie de dezvoltare durabilă, iar ca rezultat, către 2035, se așteaptă ca mai mult de un milion de locuitori să aibă un nivel de trai „smart”.
Primarul municipiului Edineț, Constantin Cojocaru, a prezentat informații privind proiectul „smart” în valoare de 4,358 de milioane de euro, care va fi implementat în municipiul Edineț de către primărie în parteneriat cu primăria Alba Iulia și Consiliul orașelor „smart” din SUA. În cadrul proiectului, municipiul Edinet va folosit soluții inteligente pentru a îmbunătăți dezvoltarea urbană în oraș pe parcursul a 48 de luni de implementare a proiectului. Rezultatele scontate de municipalitate sunt implementarea printr-o abordare participativă a unui sistem smart de guvernare locală, promovarea condițiilor de viață și muncă inteligentă în rândurile locuitorilor orașului, îmbunătățirea a 4 servicii publice: transportul și iluminatul public, asigurarea cu apă și gestionarea deșeurilor.
Directorul de programe al IDIS „Viitorul”, Viorel Chivriga, a menționat că strategia de specializare intelectuală în Republica Moldova va necesita tranziția de la un sector existent la unul nou; modernizarea industriei și diversificarea activităților existente, prin aducerea de alte noi și apariția unui nou domeniu de activitate.
Viorel Chivriga a adus exemplul României de aplicare a abordării de specializare inteligentă în UE. Campionul României în implementarea soluțiilor SMART este municipiul Alba Iulia. Internet gratuit este furnizat în cele mai importante zone ale orașului și în cele mai bune școli secundare din oraș. Următoarele orașe cu rezultate notabile sunt Cluj-Napoca și Timișoara. În Cluj-Napoca, pe lângă cumpărarea de autobuze electrice, care au fost primele pentru România, administrația locală pentru prima dată în România a introdus primul funcționar virtual. Comuna Ciugud este promotorul conceptului de sat inteligent din România. Ciugud este prima comună care dispune de distribuitoare automate pentru plata impozitelor și taxelor locale, iar cetățenii nu mai trebuie să meargă la primărie. În ultimii ani, guvernul local a implementat un sistem inteligent de iluminat public și furnizează o parte din energia electrică de care are nevoie o fermă micro-eoliană și de panouri fotovoltaice. Primăria Ciugud are în curs de desfășurare un proiect de instalare a două stații de încărcare pentru vehicule electrice.
Referitor la Republica Moldova, Viorel Chivriga a menționat că conceptul de specializare inteligentă, orașe inteligente și o serie de elemente ale acestuia, este extrem de interesant și promițător, mai ales în ceea ce privește îmbunătățirea guvernanței locale și a calității serviciilor publice. Însă, Republica Moldova abia se află la etapa inițială de studiu, înțelegere și introducere a unor elemente ale acestui concept: introducerea conceptului de e-guvernare, utilizarea pe scară largă a serviciilor electronice și a plăților, achizițiile electronice, implementarea conceptului de fereastră unică în diferite instituții etc. „Un element important în această privință este faptul că practic întregul teritoriu al Republicii Moldova este acoperit cu acces la internet de mare viteză, în acest sens se află printre liderii mondiali. O dezvoltare inteligentă schimbă complet viziunea, abordarea în diferite sectoare ale economiei naționale și Republica Moldova în această privință are de învățat, în primul rând de la Estonia, o țară mică, tot din spațiul post sovietic, dar care a făcut o revoluție întreagă în domeniul dat, și a devenit mai puternică față de unele țări cu experiență și cu potențial mult mai mare”, a remarcat Viorel Chivriga.
Workshopul a fost desfășurat în cadrul proiectului “National smart laboratories: promoting smart specialization approach in regional development of Moldova, Belarus and Ukraine”, organizat cu suportul financiar al Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic și implementat de către ProCoRe, prin intermediul schemei de Re-grantare EaP CSF RE-GRANTING to WGs 2020, Secretariat of the Steering Committee of the Eastern Partnership Civil Society Forum , Financial Support to Third Parties (FSTP).
