În Republica Moldova, când mai avem o puternică economie tenebră și companii care vând produse contrafăcute sau din contrabandă, este important ca prin politica bugetar-fiscală să nu fie încurajată și mai mult contrabanda, contrafacerea și comerțul ilegal, iar companiile, care activează legal, să fie nevoite să-și reducă afacerile, iar în consecință - bugetul de stat să suporte pierderi. Declarația a fost făcută de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 25 noiembrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, unde a analizat propunerile oamenilor de afaceri pentru politica bugetar-fiscală pentru 2023.
Potrivit expertului, politica bugetar-fiscală pentru 2023 conține mai multe lucruri pozitive, însă are și neajunsuri asupra cărora trag un semnal de alarmă oamenii de afaceri, iar dacă acestea vor fi luate în considerare de către autorități va îmbunătăți documentul și starea mediului de afaceri.
Veaceslav Ioniță susține că o prevedere mai veche, care acum se propune spre implementare, este introducerea impozitului pe venit pe dividendele de la bănci. În opinia expertului, acest lucru este necesar, dar se face prea brusc. Până 2020 timp de șapte ani au stagnat economiile populației, acum chiar este o scădere. Dacă în 2020 acestea erau de 27 de miliarde de lei, acum sunt la nivel de 18 miliarde de lei. În ultimii doi ani, moldovenii au luat cu 9 miliarde de lei mei multe credite decât au depozitat la bănci. A fost o abundență de consum, lucru care a generat inflație. Ca rezultat, Banca Națională a Moldovei (BNM) luptă pentru încurajarea economiilor populației și reducerea creditelor, însă Guvernul vine cu ideea ca să majoreze impozitul pe venit din dobânzile bancare de la 3% la 12%. „Eu sunt pentru ca impozitele pe venit din dobânzile bancare să crească, am fost pentru ca să fie introdus, dar credem că anume în acest an este contraproductiv să introduci acest impozit. Cred că trebuie să lăsăm puțin mai târziu”, a spus Veaceslav Ioniță.
Un alt moment, spune expertul, este că Guvernul propune ca suma amortizării la un mijloc fix să nu fie introdus în bunul creat în baza unui mijloc fix care a rămas. Altfel spus, dacă ai un bun care nu a fost amortizat complet și el mai are o anumită valoare, dacă îl introduci în alt bun care îl creezi, nu ai voie valoarea care a rămas să o introduci în amortizare. „Mediul de afaceri consideră că în realitate aceasta nu are nici un impact, dar creează probleme pentru administrare. De aceea consideră că acest punct trebuie de scos, nu aduce nimic nou, dar trebuie anulat”, a spus expertul.
Economistul mai afirmă că ridică semne de întrebarea intenția Guvernului de a oferi Serviciului Fiscal dreptul să refuze sau să nu accepte o tranzacție între doi subiecți. „Lucrul acesta este periculos și contravine Codului Civil al Republicii Moldova. Codul Civil și Constituția garantează raporturile juridice dintre doi subiecți. Dacă cineva consideră că un raport juridic are anumite probleme - există instanța de judecată. Nu poate FISC-ul să intervină în raporturile juridice dintre doi subiecți și să nu recunoască un contract care există între aceștia doi. Mediul de afaceri propune ca această normă să fie scoasă și să nu fie permisă ingerința statului între acești doi subiecți”, a declarat economistul
Referitor la accize, analistul economic a menționat ce cele referitoare la tutun și alcool, o sursă importantă a bugetului de stat, care sunt încă destul de reduse, provoacă cele mai aprinse discuții de la an la an. Dar, spune analistul economic, politica de creștere a accizelor pentru alcool și tutun trebuie să fie prudențială, în conformitate cu standardele europene, să încurajeze creșterea veniturilor bugetului de stat, dar să nu permită contrabanda. Acum, afirmă economistul, odată ce Guvernul își propune să crească semnificativ aceste accize, se așteaptă o mare tensiune pe piață. „Raportat la veniturile populației, în prezent povara fiscală pentru produsele alcoolice în Republica Moldova este de 2,5 pori mai mare decât în România. Aceasta generează comerțul ilicit. Mai este și stânga Nistrului, unde calitatea controlului este cam slabă din cauza lipsei de control. Ca rezultat, avem o politică fiscală neprudentă în acest domeniu care poate încuraja comerțul ilicit”, afirmă analistul economic.
În opinia sa, este clară intenția statului de a crește încasările la buget, dar companiile care activează în domeniu spun că este nevoie de un mediu concurențial și nu doresc ca prin politica statului să fie încurajat comerțul ilicit, deoarece moldovenii având venituri mici și acciza dacă va fi mare există riscul evitării plății impozitelor. „Când ai un stat destul de slab, oamenii mai închid ochii la anumite lucruri și se întâmplă ceea ce avem. Plus, statul vrea să introducă un sistem de localizare a urmăririi pentru produsele de tutun. Lucru care este salutabil, însă tot ce roagă mediul de afaceri ca să se meargă exact după standardele europene, ca acest proces să aibă loc timp de 24 de luni, etapizat, pe diferite produse, astfel ca să fie real implementat, dar să nu facem ceva declarativ și până la urmă să nu se întâmple nimic”, a opinat analistul economic.
Veaceslav Ioniță menționează că orice reglementare introdusă care lipsește în regiune încurajează comerțul și importurile ilicite și descurajează comerțul legal. Doar intenția de a introduce restricții pentru anumite arome de tutun poate aduce pierderi de circa 300 de milioane de lei și are de câștigat doar comerțul ilicit. Veaceslav Ioniță crede că nu trebuie de impus restricții pentru a descuraja fumatul, acciza trebuie să fie una descurajatoare, ca omul să nu aibă dorință de a fuma, însă nici aceasta nu trebuie să încurajeze comerțul ilegal. „Comerțul ilegal este viciul cel mai de bază și întotdeauna prin politica bugetar-fiscală trebuie să descurajăm consumul produselor vicioase, dar nu să încurajăm comerțul ilegal”, crede Veaceslav Ioniță.
Expertul a mai opinat că prin politica bugetar-fiscală statul nu trebuie să sancționeze erorile neintenționate care nu aduc prejudicii bugetului, ceea ce s-a întâmplat câțiva ani. Lucru care a creat impresia că statul nu dorea o relație cu businessul, dar aplica amenzi deoarece erau o sursă de venit. Deși câțiva ani acesta lucru nu s-a întâmplat, erorile neintenționate nu au fost penalizate, în prezent Guvernul propune ca în continuare cei care au greșit neintenționat, nu au adus prejudicii bugetului statului, să fie pedepsiți. „Statul trebuie să stabilească o relație de încredere cu mediul de afaceri, iar amenzile au scopul de a educa, dar să nu fie o sursă de venit la bugetul de stat. Nu are sens să pui amendă acolo unde nu s-a întâmplat nimic grav. Lucru acesta este regretabil”, a opinat expertul.
Potrivit economistului, în ceea ce privește polița medicală, mediul de afaceri propune ca pentru persoanele care au procurat poliță pentru un an, iar după s-a angajat și este obligat să plătească contribuții de asigurări medicale, suma de bani care au rămas din primă să fie dedusă din contribuția lui. „Iese că un cetățean are dubla impunere. Dacă eu am cumpărat prima și mi-a rămas 2000 de lei pentru anumite luni, din suma pe care trebuie să o plătesc să fie dedusă ca eu mai întâi să epuizez toată prima, iar apoi să am beneficii”, a explicat economistul.
După lansarea în dezbatere publică de către Ministerul Finantelor al Republicii Moldova a politicii bugetar-fiscale și vamale pentru anul 2023, mediul de afaceri din Republica Moldova a venit cu propriile evaluări și propuneri de îmbunătățire a legislației. În cadrul dezbaterii organizate miercuri, 23 noiembrie, sub egida Agenda Naţională de Business, reprezentanții asociațiilor de business au insistat pentru îmbunătățirea documentului și au subliniat nevoia asigurării predictibilității politicii bugetar-fiscale.
Printre problemele sesizate de asociațiile de business se numără cota diferențiată de TVA în agricultură, creșterea accizei la produsele alcoolice și de tutun la un nivel mult mai mare decât cel stabilit prin calendarul legal existent în domeniu, reducerea de la 100.000 de lei la 10.000 de lei a limitei maxime a achizițiilor în numerar de la persoanele fizice, introducerea conceptului de prețuri de transfer, fără norme metodologice și cu amenzi uriașe în caz de neconformare și prelungirea cu șase luni a patentei de întreprinzător în domeniul comercial.
De asemenea, au fost apreciate negativ lipsa ajustării scutirilor la impozitul pe venit cel puțin cu rata inflației și excluderea cotei maxime la taxele locale.
Oamenii de afaceri s-au întrebat de ce politica bugetar-fiscală nu prevede nimic despre extinderea bazei de impozitare, care ar aduce mai mulți bani la buget, sau despre măsuri de oprire a exodului forței de muncă.
