O recomandare de politici privind utilizarea dronelor în agricultură a fost realizată de către expertul asociat al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Dorin Afanas. Documentul are șapte capitole, iar unul dintre ele abordează tematica cercetărilor privind utilizarea sistemelor mobile fără pilot în agricultură. Un alt capitol este despre tehnologia inovativă de monitorizare a stării de vegetație a culturilor agricole. La final sunt făcute concluzii și recomandări, inclusiv recomandări de politici pentru autorități.
Potrivit documentului, în prezent societatea modernă se află într-o schimbare continuă și se confruntă cu câteva probleme majore, precum: creșterea demografică; resursele limitate de hrană; modificările climatice globale; poluarea și deteriorarea mediului înconjurător. Aceste probleme, spune autorul, influențează asupra evoluției societății, asupra a ceea ce avem la momentul de față și asupra a ceea ce vom lăsa generațiilor următoare.
În opinia lui Dorin Afanas, implementarea dronelor în agricultură va permite industriei alimentare să ajungă la un nivel calitativ nou de producție, care va facilita (prin intermediul unor schimbări în politicile guvernamentale privind sprijinirea agriculturii) companiile agricole să concureze eficient pe piața internațională. Totodată, utilizarea dronelor ar contribui direct la îmbunătățirea calității vieții a populației.
Astfel, în scopul dezvoltării unei agriculturi ecologice și creșterea productivității agricole în Republica Moldova, se recomandă Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare să elaboreze o Foaie de parcurs privind dezvoltarea agriculturii durabile. Aceasta ar trebui să prevadă constituirea unui Fond special, cu surse de la stat și private, pentru susținerea companiilor agricole, inclusiv cele cu posibilități financiare medii, pentru procurarea și utilizarea tehnologiilor de ultimă oră în agricultura modernă.
La fel, se propune organizarea și desfășurarea la nivel național a unei companii de educație, trainiguri și seminare pentru fermieri privind utilizarea dronelor; încurajarea companiilor specializate în utilizarea dronelor pentru acordarea de servicii companiilor agricole privind implementarea acestora în agricultură; elaborarea de regulamente și ghiduri pentru fermieri privind utilizarea lor; identificarea culturilor problematice, ceea ce ar conduce la estimarea cu exactitate a ratei de randament și ulterior la aplicarea corectă a îngrășămintelor etc., prin intermediul dronelor. De asemenea, se recomandă promovarea prin intermediul societății civile a celor mai bune practici privind utilizarea dronelor în agricultură.
„Conceptul de agricultură durabilă (ecologică) ar putea fi una dintre soluțiile la numeroasele probleme existente la etapa actuală, folosind sisteme integrate bazate pe utilizarea științifică, echilibrată a tuturor componentelor tehnologice. În agricultura durabilă munca fizică este substituită cu cea intelectuală, cu reducere de resurse umane. Implementarea conceptului oferă premise de sporire a productivități, de reducere a cheltuielilor de producție și minimizare a efectelor negative asupra mediului, iar implementarea dronelor în agricultură va permite industriei alimentare să ajungă la un nivel calitativ nou de producție, care va facilita, prin intermediul unor schimbări în politicile guvernamentale privind sprijinirea agriculturii, companiile agricole să concureze eficient pe piața internațională. Utilizarea dronelor în agricultură ar contribui direct la îmbunătățirea calității vieții a populației.”, se precizează în recomandarea de politici.
Recomandarea de politici a fost realizată în cadrul proiectului “Strengthening Knowledge Management for Greater Development Effectiveness in the Near East, North Africa, Central Asia and Europe (SKiM)” /„Consolidarea gestionării cunoștințelor pentru o mai mare eficacitate a dezvoltării în Orientul Apropiat, Africa de Nord, Asia Centrală și Europa”, finanțat de către International Center for Agricultural Research in Dry Areas (ICARDA) și International Fund for Agricultural Development (IFAD). Proiectul colaborează, de asemenea, cu parteneri internaționali, precum CIHEAM-Bari, PROCASUR, Virginia Tech, precum și sisteme naționale de cercetare agricolă (NARS), guverne și servicii de extindere agricolă în Moldova, Maroc și Sudan.
