Refugiații din Ucraina, care au fugit din calea războiului, au avut o influență pozitivă asupra economiei moldovenești. Aceștia, fiind cazați pe teritoriul țării noastre, au consumat bunuri aducând bani în bugetul național. Totodată, au slavat ramura HoReCa, cazându-se în hotelurile, motelurile și pensiunile noastre turistice. Companiile din Ucraina au slavat căile ferate moldovenești, dar și ramura transportului, transportând mărfuri din și spre Ucraina. Studenții ucraineni, care au venit într-un număr mai mare în anul de studiu 2022/2023, au salvat sistemul de învățământ superior din Republica Moldova. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 24 martie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Expertul a menționat că atunci când vorbim despre războiul din Ucraina și efectele sale asupra Republicii Moldova și asupra economiei moldovenești nu trebuie să vorbim doar despre faptul că avem refugiați, deși inflația pe care am avut-o anul trecut, parțial este rezultatul războiului din Ucraina. Totodată, prețurile la resursele energetice, mișcările de pe piața valutară, când oamneii s-au avântat și au procurat valută la începutul războiului, ne știind ce urmează, tot a fost un efect al războiului.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, un prim aspect important al războiului din Ucraina este faptul că exporturile moldovenești în 2022 au explodat. DacăîÎn 2021 au totalizat 3,1 miliarde de dolari, în 2022 am avut 4,3 miliarde de dolari. Exporturile anul trecut au crescut până în trimestrul doi, după, au fost în declin, dar ceea ce am avut până la sfârșitul anului au fost generate de către războiul din Ucraina. „Noi exportăm în Ucraina, și respectiv mărfurile ucrainești le importăm și exportăm în alte țări. Din acest export de bunuri, circa 850 de milioane de dolari, bunuri exportate de către Republica Moldova, sunt generate de fluxurile de mărfuri din și spre Ucraina”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul afirmă că Republica Moldova, pe lângă exportul de mărfuri, care este de 4,34 de miliarde de dolari, are și exporturi de servicii, estimat la circa 2,2 miliarde de dolari. Cele mai mari servicii pe care le exportă sunt cele de transport, care au crescut și care pur și simplu salvează țara. „În principiu, exportul de mărfuri și cel de servicii, care a crescut în Republica Moldova, de la 4,8 la 6,5 miliarde de dolari, 2/3 din această creștere este generată de faptul că Republica Moldova a exportat și importat mărfuri din și spre Ucraina, care în alte condiții nu le-am fi avut”, a afirmat expertul.
Analistul economic a menționat că asupra activității agenților economici moldoveni, în special a celor din domeniul transportului, războiul din Ucraina le-a adus venituri financiare. În 2018, volumul serviciilor de transport, de mărfuri și de pasageri, a fost de 434 de milioane de dolari. Pandemia a prăbușit sectorul la 250 de milioane de dolari în 2020. În 2022, estimativ, volumul serviciilor de transport, de mărfuri și de pasageri, a ajuns la 480 de milioane de dolari. Dintre acestea, până la 150 de milioane de dolari au fost generate de deservirea, fie a pasagerilor, fie a mărfurilor, care au venit din Ucraina sau au plecat spre Ucraina.
Economistul susține că războiul din Ucraina a readus la viață calea ferată moldovenească, care practic era inactivă. Volumul serviciilor de transport, operate pe cale feroviară, în 2006 a fost de 3,7 miliarde de tone/km. După, a urmat o scădere constantă, ajungând la 0,6 miliarde de tone/km în 2020 și crescând la 0,7 miliarde de tone/km în 2021. Căile ferate, la începutul perioadei de independență, transportau 75% din toate mărfurile, în perioada sovietică se ajungea chiar până la 90%. Acum este mai puțin de 10%. Practic erau pe cale de dispariție. În doi-trei ani, în loc de căi ferate puteam semăna porumb deja. În 2022, pe fundalul războiului din Ucraina, transportând din și spre Ucraina, mărfuri, brusc a crescut volumul de servicii transportate pe cale ferată. Aproape s-a dublat față de 2021, ajungând la 1,2 miliarde de tone/km. „Au crescut volumele, dar și prețul au crescut. În felul acesta, în 2022, căile ferate pentru prima dată au făcut majorări substanțiale de salarii, achitând datoriile, au început să facă investiții. În principiu, căile ferate în 2022, volumul de servicii transport realizat, a fost cel mai mare din ultimii 14 ani”, a spus economistul.
Veaceslav Ioniță a remarcat că bugetul național în 2022, datorită reducerii consumului populației, a avut o creștere modestă. Însă, refugiații ucraineni au contribuit la formarea lui. Ucraineii care trăiesc în Republica Moldova consumă bunuri și servicii, fie din banii lor, fie din banii care îi primesc în calitate de ajutor. Consumând aceste bunuri și servicii, fie că le procură ei sau cineva procură pentru ei, generează venituri sub formă de TVA și accize la bugetul de stat. Cinci mii dintre ucraineni muncesc deja aici. Aceștia plătesc asigurări sociale, medicale și alte taxe și impozite. Toate acestea aduc venituri. Ucraineni, fiind în Republica Moldova, consumă bunuri și servicii, crează venituri agenților economici, aceștia la rând lor plătesc TVA, salarii angajaților și generează venituri la bugetul de stat.
„Suma minimă generată de către refugiați în bugetul național, estimativ, din TVA, accize, asigurări sociale, medicale și alte tipuri de impozite și taxe, în primul trimestru anul trecut a fost de 150 de milioane de lei, în trimestrul doi – 550 de milioane de lei, trimestrul trei – 560 de milioane de lei, trimestrul patru – 590 de milioane de lei. Total, în bugetul național, care anul trecut a avut o situație nu dintre cele mai plăcute, refugiații ucraineni au adus cel puțin 1,8 miliarde de lei. În primul trimestru din 2023 estimativ vor contribui cu cel puțin 650 de milioane de lei. Total, anul trecut și primul trimestru din 2023 ucrainenii au adus bugetului național 2,5 milioane de lei”, a remarcat Veaceslav Ioniță.
Referitor la învățământul superior din Republica Moldova, expertul susține că acesta trece printr-o dramă totală. Am avut cândva 128 de mii de studenți, scăzând până la 56 de mii în 2019. În timpul pandemiei, din cauza că moldovenii nu au putut pleca la studii peste hotare, a crescut numărul studenților în universitățile noastre până la 59 de mii. După pandemie, am avut un exod al tinerilor peste hotare. Astfel, anul de studiu 2022-2023 este marcat de doi factori: 1) a scăzut numărul de studenți din Republica Moldova cu peste 2 mii de persoane; 2) a scăzut numărul de studenți străini care vin în Republica Moldova. Din toate țările au scăzut, însă a crescut din două țări, din India, dar cel mai mult din Ucraina. „Am avut recordul de studenți din Ucraina în 2000/2001, circa 600 de studneți. A urmat o scădere continuă. În 2020/2021 au fost 110 studenți. În perioada 2021/2022 – 391 de studenți, iar în 2022/2023 – 735 de studenți. Este recordul absolut. Acum studenții din Ucraina salvează sistemul de învățământ superior din Republica Moldova”, a spus expertul.
Vorbind despre structurile de cazare, care au făcut totalurile pentru 2022, economistul a afirmat că recordul străinilor cazați în structurile moldovenești de primire turistică (hoteluri, moteluri, pensiuni) a fost în 2019 – de 174 de mii de străini. Din Ucraina erau 22 de mii de cetățeni. În 2022, toate hotelurile motelurile, care erau aproape falimentate din cauza pandemiei, și-au revenit și au cazat cei mai mulți străini – 162 de mii de persoane, dintre care aproape 80 de mii erau din Ucraina.
În ultimii zece ani, potrivit analistului economic, investițiile ucrainenilor în Republica Moldova au crescut de două ori, de la 27,6 milioane de dolari în 2010 la 53,9 milioane de dolari în 2021. În 2022, deși nu sunt datele, Veaceslav Ioniță este sigur că volumul acestora a crescut. „Războiul din Ucraina este o dramă. Republica Moldova a demonstrat o bunătate fără precedent. Efectele războiului din Ucraina asupra economiei moldovenești au fost pozitive. Refugiații ucraineni au consumat și au adus bani în bugetul național. Refugiații ucraineni au slavat ramura HoReCa. Companiile din Ucraina au slavat căile ferate moldovenești, ramura transportului, iar studenții ucraineni, care au venit într-un număr mai mare, au salvat sistemul de învățământ superior”, a conchis analistul economic.
------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
