Starea critică a crizei din Republica Moldova a fost depășită. Anul 2022 va rămâne în istoria țării ca un an neplăcut. În prezent, piața valutară înregistrează o presiune pozitivă. Există o ofertă de valută din ce în ce mai mare și o cerere din ce în ce mai scăzută. Banca Națională a Moldovei (BNM) urmărește ca leul moldovenesc, care începând cu luna februarie curent are o tendință de apreciere, să nu se întărească prea tare. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 21 aprilie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, leul moldovenesc tradițional se apreciază puternic în timpul sărbătorilor de iarnă; de Paști; și în luna august. În prezent, cererea de valută din partea agenților economici este în scădere, ca rezultat al ieftinirii rezurselor energetice, care sunt importate. Pe de altă parte, oferta de valută din partea populației este în creștere. Totodată, s-a înregistrat o intrare puternică de valută din exterior, sub formă de granturi și împrumuturi, pe care le primește Guvernul. Astfel, starea critică a crizei din Republica Moldova a fost depășită. „Anul 2022 va rămâne în istorie că un an neplăcut. Cel puțin pe piața valutară intrăm într-o zonă de stabilitate. BNM urmărește în prezent ca leul să nu se întărească prea tare”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul susține că situația dată este favorabilă agricultorilor, care sunt influențați de cursul valutar. Dacă anii anteriori, chiar la începutul anului leul moldovenesc se deprecia, agricultorii erau nevoiți să facă procurări de fertilizanți și produse petroliere la tarife mari, iar toamna, când leul moldovenesc se aprecia, erau nevoiți să-și vândă produsele agricole la prețuri mici. „Pentru prima dată, ceea ce se întâmplă acum pe piața valutară corespunde cu ceea ce au nevoie agricultorii. Un leul mai puternic în primăvară este ceea ce-și doresc agricultorii. Dacă la toamnă leul va fi mai slab agricultorii vor fi cei mai fericiți în acest an. Leul puternic din primăvară face ca investițiile făcute în primăvară, în procurarea de fertilizanți și produse petroliere, care sunt de import, să fie răsplătite”, a spus expertul.
Economistul afirmă că leul moldovenesc, de la începutul anului, s-a apreciat față de toate valutele. Doar față de coroana cehă a avut o mică depreciere. În luna aprilie este și mai puternic față de toate valutele de bază cu care Republica Moldova are relații comerciale. Cel mai mult s-a apreciat față de rubla rusă cu 17%. Față de dolar s-a apreciat cu 6,3%, iar față de euro - cu 2,7%. „În prezent asistăm la o scădere a cererii de valută și o creștere a ofertei. În valoare anuală, cererea de valută este la 2,8 miliarde de dolari, în scădere cu circa 200 de miloane de dolari, iar oferta este de 2,6 miliarde de dolari, în creștere cu peste 100 de milioane de dolari. 2021/2022 a fost o situație în care cererea a fost mult mai mare decât oferta, în prezent se ajunge la un echilibru”, a afirmat economistul.
Analistul economic a amintit că în Republica Moldova situația a început a se înrăutăți în octombrie/noiembrie 2021. A început criza energetică și brust a crescut cererea de valută și era necesitatea de a face importuri masive de valută. Apoi a urmat lunile februarie/martie 2022, când pe lângă cererea mare de valută legată de criza energetică a apărut și cererea de valută de la cetățeni și o scădere a ofertei de valută în contextul războiului din Ucraina. „În martie/aprilie 2022 am ajuns la o diferență dintre cerera și oferta de valută de peste un miliar de dolari. Cea mai mare diferență pe care Republica Moldova a înregistrat-o vreodată”, a amintit analistul economic.
Veaceslav Ioniță a mai menționat că în prezent se înregistrează o creștere continuă a ofertei de valută și o scădere continuă a cererii de valută, lucru care duce la aprecierea leului moldovenesc. Vânzarea de valută din partea persoanelor fizice este de 4,6 miliarde de dolari. Este recordul istoric pentru ultimele 12 luni. Întotdeauna vânzările de valută din partea persoanelor fizice au fost mult mai mici. „Acum avem o creștere semnificativă. După ce a început războiul din Ucraina, procurările de valută făcute de către persoanele fizice acum se întorc pe piața valutară. Procurările de valută din partea persoanelor fizice au ajuns la 2 miliarde de dolari în 2022. A fost recordul absolut. Am putea asista în viitorul apropiat la o scădere continuă a procurărilor de valută. Ca rezultat, oferta netă de valută din partea persoanelor fizice, a ajuns la 2,6 miliarde de dolari. Avem o ofertă netă destul de puternică de valută. În valoare anuală, în prezent oferta netă de valută”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Expertul declară că în prezent pe piața valutară au fost depășite situațiile de criză, șocuri, legate de criza energetică și de războiul din Ucraina. BNM din noiembrie 2021 și până în martie 2022 a vândut pe piață 750 de milioane de dolari, pentru a nu permite ca anumite fenomene negative să se întâmple pe piața valutară. Tot atunci a fost înregistrată și o diferență mare dintre cerere și oferta de valută. În 2022, doar în noiembrie a intervenit pe piața valutară, iar în prezent sunt deja patru luni când cumpără valută de pe piață, pe când tradițional în perioada de iarnă vindea valută că era deficit. „BNM procură valută de patru luni pentru a nu permite leului moldovenesc să se aprecieze și mai tare. În prezent, piața valutară are o tendință clară de apreciere. Avem o situație stabilă”, a declarat expertul.
Veaceslav Ioniță a mai spus că resursele energetice cel mai mult au afectat piața valutară în 2021 și 2022. Dacă în 2020 importul resurselor energetice a costat 589 de milioane de dolari, în 2022, al doilea an de criză, estimativ s-a ajuns la 1,7 miliarde de dolari. Estimările au fost de 2,4 miliarde de dolari pentru 2022. Însă, moldovenii au avut un consum mic de gaz, față de anii cu preț favorabil la gaz. „Chiar dacă în trimestrul I din 2023 am avut cea mai mare plată pentru gaz din istorie, de 300 de miloane de dolari, suma este de două ori mai mică decât ar fi trebuit să plătim dacă consumam gaz cum era tradițional”, a spus Veaceslav Ioniță.
La fel, a declarat expertul, a influențat și schimbarea structurii de consum al energiei electrice. Republica Moldova nu mai importă energie electrică, dar o cumpără cu lei moldovenești de la Cuciurgan. „Ieftinirea produselor petroliere, ieftinirea energiei electrice, consumul redus al gazelor, au dus la ceea că la noi presiunea pe piața valutară a scăzut. Acești 700 de milioane de dolari, pe care nu i-am cheltuit, a permis să fie scăzută presiunea pe piața valutară și nu a fost nevoită BNM să intervină cu bani, din contra a cumpărat. Raportat la PIB, șocul energetic nu a fost atât de grav cum a fost anticipat. Se anticipa să fie de circa 16%, dar a fost de circa 12%.”, a declarat expertul.
Economistul estimează că în 2023 importul de resurse energetice va fi de maximum 1 miliard de dolari. În prezent, avem o presiune pozitivă pe piața valutară, o ofertă de valută din ce în ce mai mare și o cerere din ce în ce mai scăzută. În acest sens, cel mai probabil BNM va face în continuare intervenții și nu va permite leului moldovenesc să se aprecieze. Totodată, în următoarele luni se va diminua rata inflației. Lucru care va permite BNM să relaxele politica monetară, să reducă rezervele obligatorii, fapt ce va încuraja împrumuturile bancare. Băncile vor începe să crediteze mai activ economia, inclusiv în valută, iar leul moldovenesc va avea o tendință stabilă, cu o inclinație spre depreciere. „În prezent, avem o problemă reală legată de exporturile moldovenești. Dacă excludem factorul ucrainean, suntem într-o scădere a exporturilor. Pentru a încuraja exporturile în perioada următoare va trebui să asigurăm o ușoară deprecere a leului moldovenesc, lucru care va însemna un efort din partea BNN, de intervenție mai puternică pe piața valutară”, a conchis economistul.
------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
