Nivelul de implementare, de către Republica Moldova, a condițiilor de începere a procesului de aderare la Uniunea Europeană, abordat într-o discuție publică

 

Nivelul de implementare, de către Republica Moldova, a condițiilor de începere a procesului de aderare la Uniunea Europeană, a fost tema unei discuții publice organizată luni, 22 mai, de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. La eveniment au participat experți naționali și internaționali, lideri ai organizațiilor societății civile, profesori universitari, dar și studenți.

Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”: „Procesul de integrare europeană a devenit mai mult decât important pentru Republica Moldova și este necesar să fie clarificate mai multe lucruri, tendințe, procese care se desfășoară, abordând problemele din mai multe puncte de vedere. Ca Republica Moldova să devină un stat european, cu drepturi depline, este o cale lungă, dar eforturi în direcția respectivă se fac, nu știm dacă sunt pe măsură, dar oricum în direcția pro europeană se lucrează mult. Pe plan internațional se accentuează faptul că din păcate Republica Moldova încă nu a reușit să desfășoare reforme semnificative în țară. Cred că așa și este dacă examinăm mai critic problema respectivă. Pe lângă faptul că sunt rezultate, noi avem așteptări mari, poate prea mari. Se fac eforturi din interior, se fac eforturi mari din exterior, pentru a sprijini procesul de integrare europeană al Republicii Moldova. Dar oricum rămân încă foarte multe pete, sunt domenii care sunt abordate necompetent, sunt unele tendințe care trebuie explicate profesionist”.

Carolina Ungureanu, vicedirector IDIS „Viitorul”: „Conform tradițiilor, obiectivelor şi principiile de acțiune ale organizației înființate cu 30 de ani în urmă și astăzi ne dorim să construim o societăți veritabilă democratică și deschisă, în care cetățenii să-și poată exprima liber opiniile; să avem dezvoltat un spirit de responsabilitate activă printre oamenii politici, funcționari publici, autorități locale și formatori de opinie. IDIS „Viitorul” sprijină consolidarea statului de drept și al societății civile. Recunoaștem și milităm pentru afirmarea spiritului critic și al respectului pentru libertățile și valorile unei societăți deschise, moderne și pro europene. Republica Moldova este o țară europeană, nu doar geografic și istoric, dar și prin spiritul și valorile spre care tinde. Dar, cel mai important, acest lucru trebuie să se reflecte și în acțiunile pe care le întreprinde fiecare cetățean, dar și guvernarea. Este nevoie a se vedea ce acțiuni concrete sunt întreprinse de către Republica Moldova pentru a fi mai aproape și a avea aceleași standarde pe care le are UE. Anul 2022 a fost un an complex, dificil, cu amenințări de securitate generate de războiul de agresiune a Federației Ruse împotriva Ucrainei, de criza refugiaților, criza energetică, criza economică etc. În 2022, Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE și i-a fost acordat statutul de țară candidată. Sunt 9 condiționalități (reforma justiției, combaterea corupției, de-oligarhizarea, reforma administrației publice, reforma gestionarii finanțelor publice, combaterea criminalității organizate, cooperarea cu societatea civilă, protecția drepturilor omului pe care Republica Moldova trebuie să le îndeplinească pentru a avansa dialogul de pre aderare. Termenul de îndeplinirea a celor 9 angajamente este iunie 2023, atunci când Comisia Europeană va iniția elaborarea primului Raport în cadrul Pachetului de Extindere al UE, care va fi publicat în toamna anului curent”.

Denis Cenușă, expert internațional, expert asociat Expert Grup: „Avem în fața noastră o mare oportunitate, pe care trebuie, la modul cel mai serios, să o tratăm ca pe un obiectiv strategic al Republicii Moldova. În primul rând înseamnă pregătirea pentru procesul de lansare a negocierilor de aderare la UE, proces greu, extrem de dificil, complicat, care necesită resurse umane, capacități instituționale și voință politică. Mulți spun acest lucru, și eu sunt parțial de acord, că avem forțe pro europene la guvernare și este un avantaj enorm pentru Republica Moldova. Însă, în Republica Moldova, din păcate, nu există o înțelegere clară a faptului că procesul de integrare europeană nu este procesul unui singur partid. Cu cât mai inclusiv este procesul, cu atât mai multe rezultate aduce și cu atât mai multe alternative politice se crează. Un partid, care a guvernat de unul singur mai mult timp se discreditează și Republica Moldova este, probabil, campion în ceea ce privește capacitatea partidelor de a rata oportunități geopolitice sau în general de a se autodiscredita fără ajutorul unor factori externi. Chiar dacă mulți fac referință la factorul rusesc, cred că suntem conștienți de particularitatea unor forțe politice și a unor actori politici din Republica Moldova care au făcut cu propriile mâini multe lucruri care nu se puteau întâmpla decât dacă nu existau interese personale, de grup, oligarhie etc. Este important să înțelegem că vorbim de voință politică, care înseamnă și răspundere, care este în Republica Moldova superficial înțeles. Multe dintre evaluările făcute în rapoartele alternative, lansate în ultima perioadă, vizează cadrul legal, care de regulă în Republica Moldova este bun, inclusiv sunt implementabile, problema este în actorii care trebuie să implementeze acest cadrul legal, inclusiv în condițiile politice în care ne aflăm. Avem un singur partid astăzi la guvernare, care din păcate încearcă să folosească oportunitatea politică pentru a-și consolida puterea, dar nu ia în calcul alte opinii, mai ales pe cele critice, atunci noi putem vorbi despre un cadru legal care arată bine, dar care nu poate fi înțeles la nivelul actorilor care participă la implementarea acestor legi. Avem suspiciuni legate de modul cum au fost numiți anumiți actori în funcție, dacă procesele s-au bazat într-adevăr pe integritate. Există multe probleme structurale pe care Republica Moldova nu le va putea soluționa repede. Ele au o coadă prea lungă pentru a fi scurtate într-un an sau doi. Acest lucru depinde de capacitatea de a atrage profesioniști în instituțiile de stat, de a-i plăti și a-i menține. Am senzația că noi vorbim despre o politică experimentală aici în Republica Moldova. Avem reforme care se fac sub formă de experiment. Avem instituții care au nevoie de leadership puternic pentru a implementa reforme serioase, inclusiv periculoase, cum ar fi combaterea corupției; reforma justiției etc.. Chiar dacă încercăm să fim critici, în final avem cu toții un obiectiv comun - promovarea vectorului de integrare europeană pentru Republica Moldova. Deși avem o temă de acasă cu nouă condiții clare, totuși, nu se ține cont de ceea ce se cere”.

Cristina Ciubotaru, expert național pe anticorupție: „Referitor la reforma justiției, am impresia că planul de acțiuni care a fost întocmit nu este bine pliat pe cerințele condiționalităților. Este o interpretare convenabilă autorităților felul în care vor să raporteze implementarea acestor condiționalități, însă ele nu reflectă în totalitate ceea ce se impune și se face foarte multă abstracție de anumite cuvinte cheie din aceste condiționalități. Unele sunt neglijate în totalitate. Sunt departe de a spune că schimbarea s-a produs în ceea ce privește activitatea Consiliului Superior al Magistraturii. La noi, din păcate, foarte multe dintre reforme care se promovează se fac fără a ține cont de opiniile consultative ale Consiliului Europei. La partea de independență, integritate eforturile de prevetting care s-au făcut în general sunt negative. Mai multe aspecte ale reformei sunt controversate. În momentul în care ne-am asumat clar agenda de integrare europeană și îndeplinirea acestor condiționalități, toate recomandările Comisiei de la Veneția devin automat obligatorii, cel puțin la nivel politic prin asumarea acestei agende. Nu se discută și nu se raportează aspectele importante care provin din opiniile Comisiei de la Veneția. Reforma anticorupție: au fost planificate mai multe măsuri care  erau adoptate înainte ca să fie planul de luptă împotriva corupției. Este o problemă că în Republica Moldova când spui reforma anticorupției toți înțeleg reforma justiției. Guvernarea care a venit să lupte cu corupția, are atâtea planuri, nu poate să adopte un document strategic la nivel de țară pe domeniul respectiv”.

Veaceslav Ioniță, expert IDIS „Viitorul”: „Autonomia și independența sunt două elemente care dacă nu sunt urmate de un sistem de monitorizare și de verificare, riscăm să avem derapaje în orice domeniu. Ce ne împiedică să facem reforma proprietății publice, care este la nivel de zeci de miliarde de lei și nu sunt absolut la nici o evidență. Sub presiunea societății civile s-a făcut puțină ordine a ceea ce înseamnă întreprinderile de stat. Atunci când vorbim despre reforma administrației publice toți înțeleg lichidarea raioanelor, dar nu este așa. Primăriilor le-au fost delegate peste 300 de competențe în relația lor cu cetățenii, competențe care nu pot fi realizate. Domeniile de competențe la nivel teritorial nu sunt delimitate. La noi banul public este un instrument electoral. Miliarde de lei investiții sunt astăzi politizate și aceste proiecte riscă să nu fie finalizate niciodată. Nu mai vorbim de investiții făcute și finalizate, dar care nu trebuie nimănui. Un proces bazat pe înțelegerea necesităților de dezvoltare a țării este transformat într-un joc politic, cu efecte electorale. Anumite lucruri au avansat. Referitor la banii publici văd anumite exerciții care trebuie făcute și la proprietățile publice”.

Luminița Uscatu, directoarea Institutului pentru Libertate si Democrație Moldova: „Republica Moldova are multe de făcut începând de la domeniul justiției și terminând cu cel social. Sunt multe neclarități ce ține de partea legislativă, se bat cap în cap multe momente, nu sunt în concordanță una cu alta. Sper foarte mult că se va progresa, se vor implementa cele planificate, să nu fie doar pe  hârtie bifat că s-a făcut. Neapărat trebuie să se țină de punctele strategice propuse”.

Eduard Țugui, reprezentant al Ministerului Economiei: „Am avut sarcina să facem angajamente fezabile, pe care să le putem duce până la 30 iunie 2023, să le realizăm. Focusul a fost în cazul nostru pe proprietatea publică. A fost elaborată o strategie de administrare a proprietății publice până în 2030. Nu cum ne-am propus inițial, dar este un pas important din punctul nostru de vedere. Este în Parlament pentru a doua lectură legea cu privire la parteneriatul public privat”.

Iulian Groza, director executiv IPRE: „Acum cel mai important este să fie pus accentul pe aceste nouă condiții. De ele depinde dacă Comisia Europeană va putea să recomande sau nu deschiderea negocierilor de pre aderare la UE pentru Republica Moldova. Este important să punem cu toții accent pe aceste nouă condiții, acolo unde mai este nevoie mult de lucru. Problema cea mai mare ține de justiție, anticorupție și administrația publică. Aceste sectoare vor avea condiții noi pe întregul proces de negociere. Se va evalua aceste lucruri și evident că dacă motivele vor fi imputabile autorităților și dacă nu se vor întruni anumite condiții atunci cu siguranță asta va influența opinia comisiei. Iar atunci când opiniile nu pot fi imputate autorităților, Comisia va trebui să-și actualizeze niște condiționalități. O decizie privind deschiderea negocierilor este probabilă la sfârșit de an”.

------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .