În ultimii zece ani, în Republica Moldova, producția agricolă a crescut considerabil per angajat. Însă, numărul angajaților și al salariaților în sectorul agricol a scăzut enorm. Producția agricolă în creștere a fost obținută datorită intensificării muncii oamenilor utilizând tehnologii, utilaje și cunoștințe. Iar ca să fie asigurate forțe de muncă calificate în agricultură sunt necesare investiții în educația agricolă la universitate, dar și la locul de muncă, care practic lipsește în Republica Moldova. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 18 august, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, pregătită în comun cu Federația Națională a Sindicatelor din agricultură și alimentație „Agroindsind” din Republica Moldova.
Potrivit expertului, în 2022 a fost înregistrată o scădere puternică a producției agricole, ajungând la 40,6 miliarde de lei, de la 57,4 miliarde de lei în 2021. S-a ajuns la nivelul anului 1995, când a fost de 40,9 miliarde de lei. După tipul producției, începând cu 2021, producția agricolă a întreprinderilor agricole a început să domine în producția agricolă generală. În 2021, producția agricolă în întreprinderile agricole a fost de 34,8 miliarde de lei, iar în sectorul individual – de 22,5 miliarde de lei. În 2022, în întreprinderile agricole a scăzut la 23,1 miliarde de lei, iar în sectorul individual – la 17, 5 miliarde de lei. În 2020, în întreprinderile agricole a fost de 15,3 miliarde de lei, iar în sectorul individual – de 21 de miliarde de lei. „Din 1997 și până în 2021, la noi practic producția agricolă a fost în sectorul individual, unde nu poți face investiții, nu poți integra tehnologii și nu poți face angajări”.
Expertul a spus că producția agricolă anuală a Republicii Moldova este la nivel de 40-45 de miliarde de lei. Aceasta asigură, împreună cu industria prelucrătoare a producției agricole, 42-45% din totalul exporturilor moldovenești. Totodată, viața unui milion și jumătate de oameni de la sate depinde de activitatea agricolă. 60% dintre oamenii din zonele rurale care sunt ocupați este activitate în agricultură. În 1990, Republica Moldova a avut circa 1,5 milioane de salariați și 580 de mii de pensionari. Un raport de circa 1 la 3. În 2022 s-a ajuns la 627 de mii de salariați și 525 de mii de pensionari. Raportul este practic de 1 la 1.
Veaceslav Ioniță declară că în 2000 erau 770,4 mii de persoane ocupate în agricultură, dintre care salariați erau 184,9 mii de oameni, iar pe cont propriu - 585,5 mii de persoane. În prezent, în agricultură activează 179,3 mii de persoane, dintre care 35 de mii sunt salariați, iar 144,3 mii – pe cont propriu. „Sectorul agricol din Republica Moldova asigură cetățenilor cele mai slabe condiții de muncă. Din cei aproape 180 de mii de oameni care lucrează în agricultură, doar 35 de mii au contracte de muncă. Restul lucrează pe cont propriu. În agricultură oamenii sunt cel mai slab protejați din punct de vedere social. Dacă în 2010 vârsta medie a persoanei implicată în activități agricole era de 43,7 ani, în 2022 a fost de 46,2 ani”.
Economistul afirmă că în 2005 încasările de pe un angajat în economia națională au fost de 169 de mii de lei, iar în agricultură a fost de 37 de mii de lei. După 2010, când Fondul de subvenționare a agriculturii a început să crească și producția agricolă a crescut, astfel că în 2022, încasările anuale de pe un salariat în economia națională au fost de 1,1 milioane de lei, iar în agricultură – de 760 de mii de lei. „Avem o situație care spune că salariul în agricultură trebuie majorat. De ce nu se majorează?, din cauza calificării profesionale reduse. Avem nevoie de forță de muncă calificată. De la muncă necalificată în agricultură, tendința în următorii zece ani va fi către munca calificată. În următorii ani, o persoană care va lucra în agricultură va furniza același volum de lucru care anterior necesita implicarea a 10-15 persoane”.
Potrivit economistului, în economia națională, salariul mediu în acest an va fi de 12450 de lei. În industria alimentară - de 10650 de lei, iar în agricultură – de 7550 de lei. Astfel, salariul în agricultură rămâne destul de mic, față de alte salarii din economia națională. În condițiile în care productivitatea muncii în agricultură a crescut cu mult mai rapid, salariile nu s-au majorat în aceeași măsură. Pe lângă faptul că în agricultură oficial sunt mai puțini oameni implicați, iar cei care sunt ocupați, cel puțin au salariul oficial, oricum acesta rămâne în urma nivelului creșterii productivității agricole.
Analistul economic menționează că în 1975 salariul din industria prelucrătoare a producției agricole a fost mai ridicat decât media națională. Din 2010 acesta a devenit mai mic și în prezent este o discrepanță destul de esențială. „Dacă ne dorim să dezvoltăm agricultura, industria prelucrătoare, trebuie să înțelegem ce se întâmplă în această ramură, care este cea mai mare ramură a economiei naționale, care împreună cu agricultura oferă 1/3 din toată producția națională. Avem un declin al acestei ramuri la capitolul salarizare. În agricultură lucrurile cumva s-au îmbunătățit, dar nu în măsura creșterii performanței agricole”.
Vorbind despre studenții de la instituțiile de învățămând cu profil agricol, expertul a declarat că situația este la fel de tristă ca și în restul ramurii agrciole. În anul de studiu 2005/2006 au fost 2492 de studenți, iar în 2022/2023 - 913 studenți. Dacă anterior erau 2,4% din numărul total al studenților din Republica Moldova, astăzi sunt 1,6%.
Potrivit expertului, agricultura se tehnologizează, problema este că nu sunt oameni care să lucreze la aceste echipamente. Dacă în cazul celorlalte profesii, circa 14% dintre angajați fac cursuri de recalificare, în agricultură doar 4,8%. În celelalte ramuri ale economiei naționale, 80% dintre persoane sunt angajate oficial, iar 11% fac cursuri de recalificare, în agricultură, 65% nu lucrează oficial, și dintre toți cei ocupați în agricultură, doar 1,7% au contracte de muncă. „De șapte ori mai puțini merg către o anumită pregătire profesională, o anumită recalificare pentru a obține anumite abilități noi”.
Veaceslav Ioniță susține că economia națională, în 2022, a cheltuit 1425 de lei per persoană pentru cursurile de formare profesională, în agricultură – 530 de lei. În 2014 s-au cheltuit, în economia națională, pentru cursurile de formare profesională – 1545 de lei, în agricultură – 1271 de lei. „Astăzi, după o inflație și o creștere galopantă a prețurilor, se cheltuie 1425 de lei în economia națională. Ne mai mirăm de ce în Republica Moldova munca este primitivă, de ce salariile sunt mici și de ce munca este necalificată. Numărul celor pregătiți în agricultură este de șapte ori mai mic decât în alte ramuri. Se cheltuie mult mai puțin decât în restul economiei. Dacă mai ținem cont de faptul că majoritatea dintre ei nu au nici un fel de pregătire, nu au contracte de muncă. În medie pentru toți cei care sunt ocupați în agricultură se cheltuie anual câte 7 lei, iar în restul ramurilor economiei naționale - câte 270 de lei. Evident că nu ai de unde avea forță de muncă”.
Economistul este de părere că potrivit legislației naționale, Guvernul solicită angajatorilor ca 2% din Fondul de salarizare să-l acorde pregătirii continue a angajaților. Circa 1 milion de lei pe an. Anul trecut, subvențiile pentru agricultură au fost de 1,7 miliare de lei. Anul acesta sunt de 1,6 miliarde de lei. „Dacă se dă 1,7 miliarde de lei agricultorilor să procure echipamente, să facă investiții, nu este în responsabilitate statului să dea și pentru instruire? Recomandarea noastră este ca 2% din Fondul de salarizare a agriculturii să meargă pentru pregătirea agricultorilor la locul de muncă. Iar contribuția angajaților să fie de circa 10%. În felul acesta vom crește investițiile în educația agricolă, vom fi oamenii învățați cum să utilizeze tehnicile moderne. Agricultorii nu au de unde face investiții în agricultură, în utiliaje. Nimeni nu vrea să depună eforturi ca să cunoască”.
Analistul economic susține că tot ce trebuie de făcut este să crească calificarea în agricutură, deoarece în următorii ani vom avea nevoie de acest lucru. „Anul acesta avem o scădere substanțială a Fondului de subvenționare a agriculturii față de anul trecut de circa 500 de milioane de lei. Ca să avem investiții, iar agricultorii să aibă rezultat al investițiilor, ar trebui să fie Fondul de subvenționare de 2,1 miliarde de lei. Anul acesta va fi de 1,6 miliarde de lei. Este nevoie ca statul să atragă atenție și recomandarea este ca Fondul de subvenționare a agriculturii, inclusiv prin lege, să spună că 2% din acești bani vor merge pentru pregătirea profesională a specialiștilor într-o ramură unde se cere iteligență și abilități. În ultimii ani, în Republica Moldova s-au făcut investiții ce țin de plantarea de livezi, procurarea de echipamente sofisticate în agricultură și a rămas în urmă pregătirea specialiștilor care să lucreze în domeniul agricol și a utiliza noile tehnologii moderne”.
----------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
