O Platformă de discuții pe marginea combaterii dezinformării în context național, regional și internațional a fost lansată luni, 16 octombrie, la inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Platforma este reprezentată de către jurnaliști, studenți, reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale care implementează proiecte în domeniul dezinformării, dar și de profesori care predau educația mediatică în școli. În cadrul primei ședințe a fost prezentată o culegere de cinci articole, în care cinci participanți ai Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, desfășurat în lunile mai-iunie 2023, au analizat o serie de unele subiecte de știri, de actualitate, distorsionate sau prezentate în mod intenționat eronat, în scopuri de dezinformare a opiniei publice moldvenești.
Platforma de discuții a fost lansată în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul”, în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, cu susținerea financiară a Ambasadei Finlandei la București. Platforma are ca scop facilitarea cooperării între public, jurnaliști și agenția de reglementare în privința combaterii dezinformării în context național, regional și internațional. Totodată, platforma are menirea de a asigura un mediu participativ și incluziv de discuții, cu ateliere periodice unde vor fi abordate subiecte ce țin de gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial.
Carolina Ungureanu, coordonatoarea proiectului, vicedirectoare IDIS „Viitorul”: „Prin lansarea acestei Platforme de discuții vrem să atragem atenția asupra informațiilor numeroase, care în prezent sunt difuzate prin intermediul multor canale de informare și care trebuie asimilate atent, ele necesitînd o gândire critică și o analiză din diferite surse, în scopul evitării manipulării. Obiectul nostru, lansând această Platformă, este de a cerceta instrumentele, modalitățile și sursele care dezinfomează, dar și de a veni cu recomandări constructive pentru cetățeni. Astăzi este nevoie de o implicare mult mai largă în această privință. Viteza cu care circulă informația este alta decât a fost cu 20 sau chiar cu 10 de ani în urmă. Aceste procese influențează comportamentul cetățenilor și construiesc mentalitatea și gândirea omului. Vrem să avem o societate democratică, unde există acea gândire critică și posibilitatea de a reflecta și de a înțelege care informație este veridică și corectă, cu posibilitatea exprimării opiniilor tuturor părților implicate”.
Maria Nistor a analizat modul în care anumite surse media au manipulat, în interes politic, unele evenimente istorice. Este vorba de data de 28 iunie 1940, când din punct de vedere istoric se marchează ziua ocupației sovietice, iar partidele pro-ruse de la Chișinău sărbătoresc, la această dată, „eliberarea Moldovei de sub ocupația română”. Unele surse de informare în masă, potrivit Mariei Nistor, au tirajat cu această ocazie falsuri, susținând viziunile ideologice ale partidelor politice proruse. „Cu toții știm ce s-a întâmplat la 28 iunie 1940. Când am văzut reportajul la Primul în Moldova am cercetat să aflu de ce avem un astfel de material. Am aflat că postul TV are licența de emisie suspendată, a fost amendat de către Consiliul Audiovizualului de mai multe ori pentru că dezinfomează. A fost afiliat anterior unui partid politic cu viziuni ruse. Astăzi, alt partid pro-rus îl gestionează. Totodată, eroii din materialul jurnalistic sunt membri ai unui alt pardid politic care optează pentru direcția estică de orientare externă a Republicii Moldova”.
Mihai Avasiloaie a cercetat cum manipulează presa prezentarea unor sondaje de opinie. Astfel, a aflat că ignorarea contextului, prezentarea unor opinii ca fapte și estomparea sunt câteva dintre procedeele folosite într-o știre kp.md despre sondajul IPRE și CBS-AXA („Percepția cetățenilor cu privire la procesul de integrare europeană al Republicii Moldova”) din iulie 2023. „Sondajele de opinie sunt adesea un prilej pentru unele surse media de a manipula. Am aflat, în timpul realizării acestei analize, că portalul kp.md este o sursă media finanțată de la Moscova și urmează narativele propagandei rusești. Site-ul (dar și ziarul Комсомольская правда) au promovat intens interesele PSRM în ultimii ani, fiind deținute de către compania fostului președinte al fracțiunii socialiștilor din Parlament, Corneliu Furculiță. Într-o investigație a Ziarului de Gardă din anul 2021 se arată că această companie mai deținea și ziarul „Аргументы и Факты в Молдове” (aif.md)”.
Mihail Nesteriuc a vorbit despre relațiile moldo-române prin prisma dezinformării putiniste. În opinia sa, Rusia modernă și-a moștenit strategia de politică externă de la URSS, care, în loc să consolideze popoarele în statele lor naționale și să le atragă să coopereze cu poporul rus pe baza unui proiect sau a unei idei cu beneficii comune, a ales să împartă naționalitățile în blocuri artificiale și să le controleze. „Situația din Republica Moldova, și din regiunile învecinate, rămâne complexă și dinamică. Problemele ridicate cu privire la armament, politica externă și interesele geopolitice necesită o analiză și o discuție atentă cu toate părțile interesate. Este important ca factorii de decizie și ONG-urile implicate în securitatea informațională și educație să pregătească cetățenii pentru dezinformare și potențiale provocări ale propagandei inamice”.
Cătălin Murzac a analizat modul în care manipulează unele instituții de presă subiectul retragerii Republicii Moldova din Acordul privind Adunarea Interparlamentară a Comunității Statelor Independente (CSI). „În urma monitorizării efectuate, au fost depistate tendințe de manipulare informațională prin intermediul reportajelor postului de televiziune OrizontTV. Au fost încălcate norme ale Codului Serviciilor Media Audiovizuale al Republicii Moldova, cum ar fi: promovarea pluralismului audiovizual; informarea corectă, obiectivă, complexă și imparțială; promovarea dezbaterilor publice pluraliste. Pentru prezentarea autorităților actuale ale Republicii Moldova în lumină proastă, au fost utilizate mai multe modele de manipulare. Declarațiile lor, deși prezente în reportaje, sînt scoase din context, iar narațiunea contrară este prezentată de pe poziții dominante, prin cantitatea și diversitate acesteia. Lipsa de expertiză imparțială și omisiunea informațiilor, precum și extragerea lor din context, marchează clar contururile manipulării”.
În atenția lui Pavel Vintilă a fost manipularea istoriei în interes politic, de către partidele politice, prin intermediul canalelor mass-media. El a analizat cum au reflectat unele instituții de presă data de 24 august 1944, când din punct de vedere istoric este marcată operațiunea Iași-Chișinău. „Aceste evenimente istorice, tragice, de importanță națională, sunt folosite de către agenții Federației Ruse în Republica Moldova în scopuri politice, călcând peste adevărul istoric, ponegrind memoria miilor de basarabeni care au devenit victime ale administrației sovietice de ocupație și, pe de altă parte, se dorește să proslăvească, să elogieze regimul sovietic care a fost instaurat în Basarabia după operațiile militare din vara anului 1944. În același timp, toate falsurile și denigrările sunt direcționate către guvernarea aleasă democratic de către cetățeni, pentru a-i slăbi susținerea, astfel, ca să poată fi realizate planurile războiului hibrid organizat de către Rusia împotriva Republicii Moldova și a conducerii pro-europene din prezent”.
Ludmila Barbă, jurnalistă Moldova 1: „Nu știam că tinerii de astăzi au dorința de a se aprofunda atât de mult și au dorința să studieze lumea fake-urilor, care domină nivelul nostru de viață, dar și gândirea noastră. Este de salutat faptul că acești tineri au învățat să facă distincția dintre o informație corectă și una falsă. Ei trebuie să ducă, prin intermediul altor activități, aceste cunoștințe asimilate mai departe. Lucrul acesta este foarte important fiindcă propaganda, manipularea actionează asupra emoțiilor oamenilor ”.
Irina Bejan, Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară din Cahul: „În situația în care tot mai des suntem atacați cu informații false, ne ciocnim mai des de neadevăr , suntem implicați direct într-un război hibrid și este necesar să fie unite forțele pentru a contracara și preveni dezinformarea. O platformă comună între specialiștii, reprezentanții societății civile și ai autorităților, ar fi una dintre soluțiile care ar putea contribui la această luptă cu propaganda și influența agresorilor media. Cu cât mai multe subiecte vor fi dezbătute în cadrul Platformei, cu atât mai ușor vom discerne minciuna de adevăr și vom transmite mesajul că nu ne este frică, suntem pregătiți să luptăm cu atacurile din afară în domeniului informațional”.
Până acum, în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, a fost efectuată o cartografiere a instituțiilor media și a organizațiilor societății civile active în spațiul mediatic. A fost organizată o întâlnire cu membrii Consiliului Audiovizualului pentru contura obiectivele proiectului și a vedea contribuția pe care o poate avea societatea civilă în acest domeniu. Au fost desfășurate 20 de sesiuni ale Programului de instruire/formare în ceea ce privește gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial, la care au participat 31-35 de persoane. De asemenea, au fost produse două infografice pe baza informațiilor de la Program. În viitorul apropiat va fi prezentat un studiu asupra modului în care cele mai influente instituții media moldovenești reflectă problemele interne și externe, care afectează societatea, din perspectiva dezinformării, a prezentării știrilor false, dar și un Ghid - instrument de semnalizare, pe principiul „stegulețele roșii”, care va avea forma unui ghid pentru jurnaliști și utilizatorii media, care se va axa pe modalitățile de identificare a informațiilor false.
--------------------
Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
