Dacă în 2015, 17,9% dintre primăriile din mediul rural al Republicii Moldova aveau până la 1000 de locuitori, astăzi acestea reprezintă 28%. Dacă în 2015, 40,2% dintre primării aveau până în 1500 de locuitori, astăzi acestea sunt la nivel de 52,2%. Dacă în 2015, 79,5% dintre primării aveau până în 3 mii de locuitori astăzi acestea sunt 85,6%. „Practic, despar primăriile cu o populație mai mare de 1500 de locuitori. Practic, fiecare a treia primărie are mai puțin de 1000 de locuitori. 85% dintre primăriile Republicii Moldova au nevoie de o soluție”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 19 ianuarie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în noiembrie 2023, au fost aleși 898 de primari, dar nu există oameni în localitățile unde aceștia au fost aleși. De la alegerile locale generale din 2015, populația Republicii Moldova a scăzut cu 11,7%. Zeci de mii de oameni au plecat din țară. „De 20 de ani este ales același număr de primari în Republica Moldova, deși în această perioadă numărul populației a scăzut enorm. La primele alegeri locale, în 1995, în țară erau 3,5 milioane de cetățeni. În 2023 – 2,5 milioane. Un milion de oameni sau mai mult de 30% din populația Republicii Moldova nu mai este în țară, iar noi continuăm să avem același număr de primari”, potrivit lui Veaceslav Ioniță.
Expertul susține că în Republica Moldova sunt 55 de orașe, mai mari și mai mici, iar 94% dintre toate primăriile sunt rurale. În 1995, mărimea medie a unei primării rurale a fost de 2490 de oameni. În 1999, când s-a trecut la județe, fiind micșorat astfel numărul de primării, o localitate număra, în mediu, 3490 de locuitori. În 2003, ca rezultat al anti-reformei administrative, s-a ajuns la 2250 de oameni. Astăzi, o primărie rurală, în mediu, are 1700 de oameni sau de 2 ori mai puțin decât acum 20 de ani.
Potrivit expertului, legislația Republicii Moldova prevede că se crează o primărie dacă o localitate are o populație mai mare de 1500 de locuitori. Doar în cazuri excepționale se permite crearea unei primării cu o populație mai mică de 1500 de locuitori. Astfel, în Republica Moldova, de la cazuri excepționale s-a ajuns să fie o regulă crearea unei primării cu un număr mai mic de 1500 de locuitori. În 2015 erau 361 de primării cu o populație mai mică de 1500 de locuitori; 353 de primării cu o populație de la 1500 la 3 mii de oameni; 158 de primării aveau de la 3 la 10 mii de locuitori, iar 26 de primării – mai mult de 10 mii. În 2023, 469 de primării aveau până la 1500 de locuitori, 300 – între 1500 și 3 mii de oameni; 106 – între 3 mii și 10 mii; 23 – mai mult de 10 mii de locuitori.
„Din 2015 și până în 2023, doar primăriile cu o populație de până la 1500 de locuitori au crescut ca număr. În rest, sunt doar scăderi considerabile. Astfel, numărul primăriilor mici de până la 1500 de locuitori a crescut cu 108 unități. Au fost 361 și s-a ajuns la 469. A scăzut cu 53 și numărul primăriilor cu o populație de la 1500 la 3 mii de locuitori. Cu 52 a scăzut numărul primăriilor cu o populație de la 3 mii la 10 mii de oameni și cu 3 a scăzut numărul primăriilor cu un număr mai mare de peste 10 mii de cetățeni. În 2015, în mediul rural, erau 13 primării cu o populație sub 500 de locuitori; 63 de primării aveau de la 501 la 750 de locuitori; 85 de primării - de la 751 la 100 de cetățeni; iar 200 aveau până la 1500 de locuitori. În 2023, sunt 34 de primării cu până la 500 de locuitori; 97 au de la 501 la 750 de oameni; 120 – de la 751 la 1000 de cetățeni, iar 218 până la 1500 de oameni. Timp de opt ani au crescut cel mai mult primăriile mici. Practic, toate localitățile s-au depopulat. Sunt sute de primării până la 500, 750 și până la o mie de locuitori”, a declarat expertul.
Economistul afirmă că dacă în 2015, 17,9% dintre primării aveau până la 1000 de locuitori, astăzi sunt 28%. Dacă în 2015, 40,2% dintre primării aveau până în 1500 de locuitori, astăzi sunt 52,2%. Dacă în 2015, 79,5% dintre primării aveau până în 3 mii de locuitori astăzi sunt 85,6%. Practic despar primăriile cu o populație mai mare de 1500 de locuitori. Practic, fiecare a treia primărie din Republica Moldova are mai puțin de 1000 de locuitori. Primării cu oameni de până la 1500 erau 40%, acum sunt 50%. 85% dintre primării au nevoie de amalgamare, deoarece au o populație mai mică de 3000 de locuitori. Primării cu o populație mai mare de 3 mii de locuitori sunt doar 15%.
Analistul economic a făcut un top 20 al localităților din Republica Moldova unde populația este mai mare de 10 mii de locuitori. Municipiul Chișinău are 550 de mii de locuitori; municipiul Bălți – 90,5 mii; municipiul Ungheni – 25,2 mii; municipiul Cahul -23,9 mii; municipiul Comrat – 20,2 mii; municipiul Soroca – 19,1 mii; municipiul Orhei – 18,2 mii; municipiul Ceadâr Lunga – 16 mii; orășelele Durlești și Codru – 15,5 mii; municipiul Strășeni – 14,7 mii; orașul Căușeni – 13,3 mii; municipiul Edineț – 12,8 mii; orașul Vulcănești – 12,1 mii; orașul Taraclia – 12 mii; orașul Ialoveni – 11,7 mii; orașul Drochia – 11 mii; orașul Sângerei – 10,5 mii; orașele Fălești, Hâncești și orășelul Crivoca– 10,4 mii. Din aceste 20 de localități, timp de opt ani, a crescut numărul populației în municipiile Comrat și Ceadâr Lunga, în orașele Căușeni, Vulcănești, Ialoveni și Sângerei, dar și în orășelele Codru și Cricova. Cea mai mare creștere a înregistrat-o primăria orașelului Cricova +3,2%. Municipiul Comrat a avut o creștere a populației de +3,1%; orășelul Codru de +1,9%; Vulcănești – +1%; Ceadâr Lunga – +0,8%; Chișinău – +0,4%; și Taraclia – +0,2%. Totodată, cel mai mult a scăzut numărul populației la Cahul cu -15,6%, Edineț -14,9%, Drochia -13%, Strășeni -12,8; și Fălești -12,5%.
Vorbind despre cele mai mici primarii din Republica Moldova, expertul a spus că pe primul loc este satul Ochiul Roș din Anenii Noi care are o populație de 280 locuitori, dar avea 313 în 2015. Urmează satul Salcia din raionul Taraclia, care are acum 302 de locuitori, cu 11 mai mulți față de 2015. Pe locul 3 este Carbalia din UTA Găgăuzia cu o populație de 309 locuitori, față de 358 în 2015. Urmează Romanova din Leova, care are 350 de oameni, cu 80 mai puțini față de 2015; Alava din Ștefan Vodă, care are în prezent 353 de oameni, față de 404 în 2015. Bogzești din Telenești a avut 439 de cetățeni în 2015, acum are 356. Pervomaiscoe din Hâncești are 363 de oameni, iar în 2015 a avut 499. Anteneuca din Drochia a ajuns la 372 de locuitori din 481 în 2015. Otac din Rezina a avut 482 de locuitori în 2015, astăzi are 370; iar Lipceni, din Rezina a avut acum opt ani 488 de oameni, astăzi are 383. „La alegerile locale generale din noiembrie 2023, în aceste 10 cele mai mici primării, majoritatea primarilor au fost aleși din primul tur, cu un procent destul de ridicat și doar într-o singură primărie au fost două tururi. Primarii au fost aleși cu votul chiar a 117 locuitori”, a spus expertul.
Vorbind despre mărimea medie a unei primării din Europa și restul lumii, Veaceslav Ioniță a menționat că lider este Coreea, cu o medie de 220 de mii de oameni pentru o primărie; în Marea Britanie – 155,8 mii; Japonia – 74,2 mii. În Europa clasamentul este conduc de Danemarca – 56,2 mii; Olanda – 41,1 mii; Grecia – 34,9 mii. Media OECD este de 9,1 mii, iar a UE- 5,6 mii. În România – 6,2 mii. Iar la coada clasamentului sunt Moldova – 2,8 mii; Slovacia -1,8 mii; Franța – 1,7 mii; iar în Cehia – 1,6 mii.
Economistul a amintit că IDIS „Viitorul”, alături de mai alte organizații, a încercat să promoveze idea descentralizării și creșterii puterii autorității locale, după ce s-a constata că o primărie mică are 13,3 de angajați la o mie de locuitori, cele de mărime medie – 4,4 angajați; iar cele mari – 2,1. „Povara administrativă într-o primărie mică este de 6 ori mai mare decât a primăriilor mari. Bugetul acestei primării merge în mare parte pentru întreținerea aparatului administrativ și pentru cheltuieli curente, iar pentru investiții nu rămân bani și astfel rămân la mila Guvernului. Populația țării reducându-se cu un milion de oameni și păstrând același număr de primării, a dus la creșterea poverii administrative. Nu mai puțin de 500 de milioane de lei anual, care ar putea fi direcționați spre investiții locale, dar sunt risipiți pe costuri administrative nejustificate economic”, a spus economistul.
Analistul economic a mai afirmat că cele mai sărace primele 20% dintre primării rurale au 16,6 lei colectări din taxele locale pe cap de locuitor. Următoarele 20% au 22,2 lei. Altele 20% - 28,9 lei. Încă 20% - 95 de lei. Cele mai bogate 20% dintre primării au 640 de lei colectări din taxele locale pe cap de locuitor. „60% din primăriile din Republica Moldova au de la 16 la 30 de lei pe cap de locuitori. 20% din primării au acumulări de 30 de ori mai mult pe cap de locuitor decât primele 20 de primării. Doar 20% din primării care au o putere financiară cât de cât bună. Altele 20% colectează de 6 ori mai puțin. Iar 60% din primării practic nu colectează bani de la locuitori din taxe locale”, a afirmat expertul.
Vorbind despre soluțiile, Veaceslav Ioniță a spus că prima este amalgamarea. Primăriile sunt încurajate să se unească benevol, iar pentru asta mai primesc bani pentru drumuri, apă și canalizare. Anul trecut erau prevăzute 250 de milioane de lei pentru amalgamare, dar nimeni nu a venit cu o asemenea inițiativă. A doua soluție este municipalizarea. Raioanele să fie transformate în municipiu, după exemplul municipiului Chișinău, care înglobează șase orașe și mai multe sate. Să fie un primar general ales de toate localitățile și un consiliu municipal și primar în fiecare sat.
Impactul pozitiv al amalgamării este că se vor mări bugetele locale, se va dezvolta infrastructura, se vor realiza mai multe proiecte de investiții și se va reduce aparatul administrativ din primării. În loc de trei primării cu câte patru angajați fiecare, va fi un primar cu opt oameni și o echipă mai competență, cu mai mulți specialiști și cu salarii mai decente. Dacă are loc amalgamarea, 30% din bani sunt economii pentru remunerarea muncii, restul pot merge la investiții în localitate. Impactul negativ al amalgamării este că va crește distanță către primărie și unele serviciile prestate de către primăriei. Există riscul că se va da prioritate satului unde este primăria, dar și distribuția banilor nu se va face onest.
„Municipalizarea și amalgamarea sunt două instrumente pe care Republica Moldova trebuie să le implementeze ca să aibă o administrare eficientă, unde există un primar care are și oamenii pe care să-i conducă, are buget și are capacitatea de a gestiona treburile. Este un schimb de experiență, transfer de cunoștințe de la o primărie la alta și în felul acesta crește și puterea taxelor locale. Am ales primarii, trebuie să avem oameni. Dacă nu avem oameni, trebuie să ne adaptăm la un număr de primării mai mic. Fără a face acest lucru, fie prin amalgamare, fie prin municipalizare, devenim niște risipitori de resurse financiare, care în loc să meargă pentru apă, canalizare, evacuarea gunoiului din sat, merg pentru întreținerea aparatului administrativ al primăriilor”, a conchis Veaceslav Ioniță.
-----------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
