Dacă anul 2024 nu va fi transformat într-un an al investițiilor și al încurajării consumului din partea populației, Republica Moldova nu are nici o șansă să pornească motoarele economiei. Politicile publice, care vor fi promovate în următoarea perioadă, trebuie să țintească încurajarea investițiilor din partea persoanelor juridice și încurajarea consumului din partea populației, inclusiv cel investițional. „Fără acest lucru, din păcate, nu vom putea ieși din gaura în care ne aflăm de mai mulți ani”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 2 februarie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, Republica Moldova, în anii 2021, 2022 și 2023 s-a confruntat cu cea mai mare inflație din ultimii 23 de ani, ceea ce a afectat enorm populația. Banca Națională a Moldovei (BNM), pentru a scădea din presiunea inflaționistă, a intervenit prin înăsprirea politicii monetare, lucru care a dus la creșterea ratei de bază, la creșterea ratei dobânzilor creditelor, atât pentru persoane fizice, cât și pentru persoane juridice. Fapt care a temperat creditarea. Acum este un proces invers. Politica monetară se relaxează, deoarece este o rată a inflației mai mică, în parametrii acceptați de către populație. „A fost criză, a fost inflație, acum este momentul să fie pornită economia”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul susține că anul 2023 a fost marcat de creșterea dobânzii la creditele destinate persoanelor fizice, care au crescut de la 5,4% în trimestrul III din 2021 la 15,9% în trimestrul I din 2023. A urmat o scădere accentuată în trimestrul II și III din 2023, iar în trimestrul IV s-a oprit la 11,2%. Și pentru persoanele juridice dobânda a crescut, dar mult mai lent. De la 8% în 2020 la 13,6% în a dous jumătate a anului 2022, ajungând la 10,1% către sfârșitul anului 2023. Înăsprirea politicii monetare de către BNM a dus la aceea că procesul de creditare al populației a încetinit mai tare, față de creditarea persoanelor juridice.
Vorbind despre rata medie a dobâznilor la creditele ipotecare noi pentru persoanele fizice, Veaceslav Ioniță a spus că rata minimă a fost în 2021 – 6,7%, când a fost înregistrat și cel mai mare nivel de creditare. A crescut la 12,8% în trimestrele IV din 2022 și I din 2023. În trimestrul IV din 2023 a ajuns la 8,8%.
Referitor la creditele noi oferite de către bănci economiei naționale, exprtul a declarat că până în 2017, lunar, volumul mediu de credite accesat de către persoane fizice și juridice era de circa 2 miliarde de lei. După, a urmat o accelerare. Recordul absolut a fost atins în 2021, trimestrul III, ajungând la 4,3 miliarde de lei. Persoanele fizice a accesat lunar 1,5 miliarde de lei, iar cele juridice – 2,7 miliarde de lei. În trimestrul IV din 2023, s-a ajuns la 4,8 miliarde de lei credite lunare accesate: de către persoane fizice – 1,3 miliarde de lei, iar de către persoane juridice – 3,5 miliarde de lei.
Economistul susșine că în perioada crizei, creditele în valută au dominat față de cele în lei. Acum, creditele în valută sunt la un nivel destul de mic. Creșterea cea mai mare este observată în trimestrul IV din 2023 și este vorba de creșterea creditelor în lei – 2,32 de miliarde de lei. Creditele luate în valută au atins nivelul de 1,23 de miliarde de lei.
Despre volumul creditelor noi contractate de către persoanele juridice, raportat la Produsul Intern Brut (PIB), economistul a spus că în 2007 a fost de 42,3%, în 2014 - 35,4%. Către 2015, s-a prăbușit la 14,8%. În 2017 a ajuns la 10,4%. Apoi, a urmat o ușoară creștere până la 13,3% în 2022. În 2023 a fost de 12%.
Analistul economic afirmă că persoanelelor fizice le este caracteristic creditele: de consum; ipotecare; și pentru afaceri. Cele pentru consum domină. Cel mai mult moldovenii au accesat astfel de credite, în sumă de 968 de milioane de lei lunar, în trimestrul III din 2023. În trimestrul IV, 2023, au scăzut la 852 de milioane de lei lunar. Creditele ipotecare, cele mai multe au fost accesate în 2021, în sumă de circa 500 de milioane de lei lunar. În timpul crizei din 2022, creditarea ipotecară a scăzut la 128 de milioane de lei, lunar, în trimestrul IV. A crescut treptat până la 405 milioane de lei lunar în trimestrul IV din 2023. Creditele pentru afaceri, cele mai multe au fost accesate în volum de 103 milioane de lei, lunar, în trimestrul I din 2022. În ultimul trimestru al anului trecut au coborât la 73 de milioane de lei lunar.
Vorbind despre surplusul de lichidități din sistemul bancar moldovenesc, expertul a menționat că până în 2012 nu a fost atestată o astfel de problemă. Volumul de credite luate de către persoane fizice și juridice era aproape egal cu volumul depozitelor lor în bănci. Criza bancară din 2014 a dus la ceea că astăzi se înregistrează fenomene fără precedent. A crescut brusc volumul depozitelor în bănci. În 2022, banii persoanelor fizice și juridice din bănci erau de 95 de miliarde lei. În 2023 au ajuns la 113,9 miliarde de lei. Volumul creditelor a crescut de la 61,6 miliarde de lei în 2022 la 63,9 miliarde de lei în 2023. „În consecință, am ajuns să avem un surplus de lichidități în bănci de 50 de miliarde lei. Banii economisiți, în loc să fie investiți în economie, sunt depozitați în bănci”, potrivit expertului.
Cu referire la creditarea netă a persoanelor juridice, fiind vorba de banii accesați în calitate de credite minus bani depuși sub formă de depozite, Veaceslav Ioniță a spus că până în 2021, creditarea netă a fost pozitivă. Băncile au luat bani de la persoane fizice și au oferit credite celor juridice. Însă, în 2021 s-a înregistrat un fenomen fără precedent – creditarea persoanelor juridice a fost negativă. Aceștia au depus în bănci cu 700 de milioane de lei mai mulți decât au luat credite. A fost o ușoară înviorare în 2022, când au accesat credite cu 2,4 miliarde de lei mai mult decât au depus. În 2023 a fost o prăbușire totală. Cu 8,2 miliarde de lei s-au depus mai mult decât s-au accesat credite.
Economistul a mai menționat că creditele persoanelor juridice în 2022 au fost de 38,4 miliarde de lei, în 2023 – de 38,6 miliarde de lei. Depozitele lor au fost în 2022 de 36 miliarde de lei, iar în 2023 – de 46,8 miliarde de lei. „Nu este vorba că sistemul bancar nu creditează persoanele juridice, dar persoanele juridice, nu doar că nu are capacitatea de a absorbi și a lua credite de la bănci, dar este într-o situație atât de complicată, că banii pe care îi au se duc și îi depun în bănci. În 2023 a fost o creditare negativă a persoanelor juridice. Surplusul de bani a crescut cu 17 miliarde lei, de la 33 la 50 de miliarde de lei. Din acești 17 miliarde de lei, aproape 11 miliarde de lei au crescut din contul persoanelor juridice.
Vorbind despre economiile nete ale persoanelor fizice, banii pe care moldovenii îi au în bănci minus creditele pe care ei le-au luat, analistul economic a afirmat că economiile nete ale populației au crescut constant până în 2017, când au ajuns la 32 de miliarde de lei. Acestea au fost negative în 2018 cu 300 de milioane de lei, și în 2019 cu 100 de milioane de lei. Dacă în 2020 economiile nete au fost de plus 2,9 miliarde de dolari, în 2021 au scăzut cu 1,34 de miliarde lei. „A fost anul împrumuturilor istorice. Moldovenii s-au împrumutat fără precedent. Prin înăsprirea politicii monetare a BNM, populația s-a împrumutat mai puțin și a pus mai mulți bani la bancă. În 2023 a fost un record absolut. Volumul de bani depuși la bănci a fost cu 6 miliarde lei mai mare decât creditele luate. Populația în 2023 a făcut cele mai mari economii din istoria țării”, a afirmat analistul economic.
Potrivit expertului, în 2022 depozitele persoanelor fizice au fost de 59 de miliarde de lei, iar în 2023 – de 67,1 miliarde de lei. Creditele au crescut de la 23,3 miliarde de lei în 2022 la 25,3 miliarde de lei în 2023. Moldovenii au pus în bănci 8,1 miliarde de lei, iar credite au accesat de 2,1 miliarde de lei. Oamenii au dus bani în bănci, agenții economici au dus bani în bănci și nimeni nu a luat acești bani drept credite.
Veaceslav Ioniță susține că acum Republica Moldova are nevoie de încurajarea și creșterea consumului din partea populației. Lipsa consumului înseamnă lipsa de TVA, lipsa accizelor, lipsa impozitelor în bugetul de stat, iar țara are nevoie de intensificarea investițiilor. Este anormal ca într-o economie, mediul de afaceri nu doar că nu se creditează, dar el finanțează sectorul bancar. „Dacă anul 2024 nu va fi transformat într-un al al investițiilor și în unul de încurajare a consumului populației, nu avem nici o șansă să pornim motoarele economiei. Politicile publice, care vor fi promovate în următorul timp, trebuie să țină cont de două lucruri: încurajarea investițiilor și încurajarea consumului, inclusiv consumului investițional al populației în obiecte. Fără acest lucru, din pacate, nu vom putea ieși din această gaură în care ne aflăm deja de mai mulți ani. Este anormal să ai un surplus de lichiditate de 50 de miliarde de lei, o creștere de 50% într-un singur an”, a conchis Veaceslav Ioniță.
-----------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
