Platforma de discuții pe marginea combaterii dezinformării în context național, regional și internațional, reprezentată de către jurnaliști, studenți, profesori și organizații nonguvernamentale care implementează proiecte în domeniul dezinformării, s-a întrunit în a doua ședință de lucru. La eveniment au fost prezentate două articole a două participante a Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, desfășurat în lunile mai și iunie din 2023, unde au fost analizate două subiecte de știri de actualitate, distorsionate sau prezentate în mod intenționat eronat, în scopuri de dezinformare a opiniei publice moldovenești.
Cătălina Cernei a încercat să afle cum sunt manipulate în interes politic, în unele surse media, evenimente istorice legate de sărăbotoarea „1 Decembrie”. Mai exact, a analizat cum „Komsomolskaya pravda v Moldove” și „Moldavskie Vedomosti” au reflectat în paginile lor web, activitățile din 1 decembrie 2023, dedicate Zilei Naționale a României. Potrivit autoarei, portalurile nu au reflectat modul în care au marcat românii basarabeni această zi, dar au scris doar despre acțiunea publică agrupului „Haiducii Moldovei” organizată contra celebrării Zilei Naționale a României, pezentînd distorsionat faptele istorice într-un mod care promovează ideologia moldovenismului
„Despre acest eveniment au scris mai multe portale de știri, însă dintre toate s-au remarcat prin intenția de a dezinforma și a manipula opinia publică articolele publicate de către „Komsomolskaya pravda v Moldove” și „Moldavskie Vedomosti”. „Haiducii Moldovei” au fost prezenți în articolele publicate de către cele două portaluri, dar și ziare, în contextul zilei de 1 Decembrie. „Komsomolskaya pravda v Maldove” (Kp.md) își are rădăcinile încă de pe timpurile sovietice. După destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, a continuat să funcționeze, extinzându-se în multe țări post-sovietice, inclusiv în Republica Moldova. Kp.md face parte din „imperiul mediatic” al lui Ilan Șor începând cu toamna anului 2023. La „Moldavskie Vedomosti”, urmărind conținutul pe care îl publică pe pagina web, se observă predispoziția pro-rusă. Pe pagina de Facebook, publică și distribuie zilnic postări care au tentă pro-rusă, postări care promovează nostalgia față de „Moldova sovietică” etc.”, a spus Cătălina Cernei.
Ion Bunduchi, director politici publice în cadrul Asociației Presei Electronice, a spus că acest gen de analize reprezintă un exercițiu foarte bun și util, pentru că orientează atenția publicului asupra unor lucruri și procese importante pentru societatea noastră. Expertul a sugerat autoarei analizei, să completeze rubrica recomandări, cu un punct, care să prevadă închiderea portalului „Komsomolskaya pravda” din Republica Moldova. „De ce ar mai trebui să mai existe acest portal în Moldova? Vedeți câte mesaje sunt în spațiul public, din inerție le înghițim și mai rămânem în perioada sovietică. Un scop al neprietenilor noștri este ca să rămânem cu mentalitatea cea de acolo, de unde venim. Și de aceea această nostalgie este încă foarte pronunțată și sunt încă foarte multe instrumente care mențin această nostalgie. Cineva este interesat să mai avem „Komsomolskaya pravda” în Moldova, o filială a unui ziar străin. Poate e timpul să regândim spațiul nostru mediatic. Astfel de texte sunt nocive pentru că ele ne țin în trecut ”, a spus Ion Bunduchi.
Oxana Iuteș, directoarea Internews Moldova, a sugerat autoarei analizei atunci când va mai realiza astfel de analize, să nu se oprească doar la o instituție media sau două, dar să ia vreo cinci-șase, dar să includă în articole materiale care respectă deontologia jurnalistică și care nu respectă, să arate acel echilibru care trebuie să fie în abordarea jurnalistică a unui subiect.
Irina Bejan, directoarea executivă a Centrului Regional de Dezvoltare Comunitară, a analizat cum manipulează unele persoane publice pe subiecte de securitate națională pentru a destabiliza opinia publică, înainte de alegeri. Studiul de caz preentat a fost subiectul „gaz la 10 lei”. Potrivit Irinei Bejan, eforturile unor politicieni orientate către destabilizarea opiniei publice, fiind vorba de ex-deputatul cu dosar penal, Ilan Șor, duc la promovarea dezinformării la cote maxime posibile. Astfel, în ajunul alegerilor locale generale din toamna anului 2023, campaniile de dezinformare, promovate inclusiv de către noua bașcană a UTA Găgăuziei, Evghenia Guțul, au exploatat insecuritatea cetățenilor speriați de prețurile mari la carburanți și resurse energetice, circumstanțe care au generat o predispoziție prielnică pentru lansarea unui nou fals în mediul online și anume: „gazul la 10 lei”.
„Aceste declarații ale bașcanei, privind procurarea „gazului cu 10 lei” au apărut în spațiul media anume înainte de alegeri și au fost promovate de către oligarhul fugar, și alți exponenți ai ex-Partidului Șor. În final, ei nu doar că nu au reușit să conecteze legal vreun consumator, dar nici măcar să parcurgă traseul legal pentru a ajunge la contoare. Putem afirma că aceste declarații au fost fumigene, aruncate să influențeze atât alegerile locale generale, cât și starea emoțională a cetățenilor care fiind victime zilnice ale unui război hibrid, cu garanții de securitate reduse, sunt mai ușor de influențat și dezinformat. Mesajele politicienilor sus numiți, precum că doar cei care vor susține Partidul Șor la alegeri, cum ar fi Orheiul, Taraclia, cât și Găgăuzia, vor beneficia de acest gaz ieftin, demonstrează că declarațiile sunt doar politice, neasumate. Șor și afiliații săi nu sunt la primele promisiuni electorale care nu au fost realizate. În portofoliul său au fost și promisiuni nerealizate și deja uitate, cum ar fi aceea de a da câte o mie de lei bătrânilor, capital matern de 10 000, profesorii vor fi remunerați ca bancherii, iar bancherii - ca profesorii, transport public gratuit, crearea NORDLand etc.”, a menționat Irina Bejan.
Potrivit lui Ion Bunduchi, tema studiului a fost aleasă reușit, deoarece moldovenii au o slăbiciune față de a avea totul sau „3 la 1 leu”, iar cei care au lansat această idee au știut unde să țintească și le-a prins bine narațiunea. „Este foarte bine că nu au fost trecute cu vederea în această analiză sursele media credibile, chiar dacă în țară ar trebui să avem și niște entități statale, care atunci când se identifică o narațiune periculoasă pentru țară, să ia măsuri, să vină cu reacții”, a punctat expertul.
Carolina Ungureanu, coordonatoarea proiectului, vicedirectoare IDIS „Viitorul”, a amintit că exercițiul privind scrierea analizelor/articolelor este o activitate practică parte a Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, la care au participat circa 35 de persoane, care acum au posibilitatea de a aplica în practică cunoștințele dobândite, în scrierea de analize/articole, care sunt prezentate în cadrul Platformei de discuții.
Platforma de discuții a fost lansată la 16 octombrie, 2023, în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul”, în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, cu susținerea financiară a Ambasadei Finlandei la București. La prima ședință au fost prezentate primele cinci articole. În total, au fost elaborate șapte articole din totalul de 15 prevăzute în proiect. Platforma de discuții are ca scop facilitarea cooperării între public, jurnaliști și agenția de reglementare în privința combaterii dezinformării în context național, regional și internațional. Totodată, platforma are menirea de a asigura un mediu participativ și incluziv de discuții, cu ateliere periodice unde vor fi abordate subiecte ce țin de gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial.
În cadrul ședinței Nr. 2 a fost lansat și un Ghid privind identificarea, clasificarea și contracararea informațiilor false, lansare în spațiul public și mediatic al Republicii Moldova, menit să ajute la identificarea rapidă și ușoară a știrilor false, aplicând instrumentul de verificare, denumit „stegulețele roșii”, la inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Autorul ghidului este Sergiu Bugai.
